Rezultatele finale ale alegerilor legislative din Rusia: Kremlinul exultă, în timp ce echipa lui Navalnîi vorbeşte despre „cel mai murdar” scrutin din ultimii ani

Rusia Unită, partidul preşedintelui rus Vladimir Putin, a obţinut un rezultat mai slab la scrutinul legislativ recent încheiat în Rusia faţă de cel precedent, dar şi-a păstrat majoritatea necesară pentru a adopta legi fără a fi nevoie de a forma o coaliţie. Însă scrutinul ridică mari semne de întrebare legate de corectitudine.

Cinci partide au acces în noua Dumă de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, cu unul mai mult decât în precedenta. Este vorba de Rusia Unită (49,82%), Partidul Comuniştilor (18,93%), Partidul Liberal-Democrat (7,55%), Rusia Justă (7,46%) şi „Oamenii Noi” (5,32%). Repartizarea celor 450 de mandate arată astfel: 324 pentru Rusia Unită condusă de Serghei Şoigu, 57 pentru comuniştii lui Ghennadi Ziuganov, 27 pentru Rusia Justă aflată sub aripa lui Serghei Mironov, 21 pentru liberal-democraţi, de fapt ultranaţionaliştii acaparaţi de Vladimir Jirinovski şi 13 pentru „Oamenii Noi” ai lui Aleksei Neceaev. Cinci mandate au fost obţinute de candidaţi independenţi, iar altele trei au revenit formaţiunii politice Rodina (0,8% la nivel naţional), Partidului Creşterii (0,52%) şi Platformei Civice (0,15%). Jumătate din Duma de Stat este aleasă pe liste de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripţii. Rata prezenţei la vot a fost de 51,68%.

Încă cinci ani sub papucul regimului Putin

Faţă de alegerile parlamentare de acum cinci ani, Rusia Unită a scăzut cu aproape 5% în opţiunile alegătorilor, ceea ce înseamnă 19 mandate mai puţine. Cu toate acestea, îşi majoritatea de 300 de mandate necesare pentru a adopta legi fără a fi nevoie de a forma o coaliţie. Faţă de acum cinci ani, comuniştii au înregistrat un progres important, de la 13,34% şi 42 de mandate, în timp ce ultranaţionaliştii au cunoscut un regres semnificativ, de la 13,14% şi 39 de mandate. Un uşor progres poate fi observat în dreptul Rusiei Juste, de la 6,22% şi 23 de mandate. Rodina şi Platforma Civică îşi menţin mandatele, dar cu uşoare scăderi la urne, de la 1,51% pentru Rodina, respectiv 0,22% pentru Platforma Civică. Numărul deputaţilor independenţi este în creştere cu patru în raport cu acum cinci ani. Noutăţile sunt „Oamenii Noi”, o formaţiune politică înfiinţată chiar înainte de alegeri, şi Partidul Creşterii.

Aşadar, Rusia Unită are încă cinci ani la dispoziţie să adopte legi după dorinţele regimului Putin. De altfel, Kremlinul a salutat rezultatul scrutinului. „Partidul (Rusia Unită, n. red.) a avut obiectivul de a-şi apăra poziţia de lider. Acest obiectiv a fost cu siguranţă îndeplinit”, a spus luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.

Dacă Administraţia Prezidenţială Rusă susţine că alegerile au fost „libere şi corecte”, numeroşi observatori şi opoziţia reală manifestă îngrijorări majore cu privire la fraude electorale, inclusiv cu votul electronic.

Organizaţia „Golos” a descoperit mii de nereguli la nivel naţional, în timp ce echipa opozantului Aleksei Navalnîi, încarcerat înainte de începerea campaniei electorale, vorbeşte despre „cele mai murdare” alegeri din ultimii ani.

Alegeri fără candidaţi incomozi

De altfel, corectitudinea acestor alegeri stârneşte mari semne de întrebare în Occident. Or, înainte de alegeri, Kremlinul a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a elimina de pe buletinele de vot candidaţii incomozi, mai ales pe cei ai taberei lui Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, alegerile parlamentare din Rusia au avut loc într-o „atmosferă de intimidare”.

„Ceea ce am văzut în cazul Rusiei în ultimele zile este că aceste alegeri au avut loc într-o atmosferă de intimidare a vocilor critice şi independente”, a declarat luni Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Securitate.

Întrebat dacă UE va recunoaşte rezultatul acestui scrutin, Stano a evitat să se pronunţe în acest sens, precizând că acest lucru ţine de competenţa statelor membre.

Guvernul german s-a declarat la rândul său îngrijorat de informaţiile cu privire la neregularităţi şi fraude formulate de observatori independenţi şi opozanţi ruşi.

„Acuzaţiile trebuie luate în serios şi clarificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert.

Oficialul german a denunţat „presiunea” exercitată de regimul Putin „asupra opoziţiei şi societăţii civile”. Potrivit lui Seibert, această presiune, „în creştere” înainte de alegeri, „a condus la o pierdere a diversităţii sociale şi participării democratice”.

Apel la respectarea libertăţilor fundamentale

SUA au semnalat la rândul lor lipsa diversităţii şi presiunile împotriva adevăraţilor critici ai Kremlinului.

„Alegerile legislative din 17-19 septembrie în Federaţia Rusă s-au desfăşurat în condiţii care nu au fost propice procedurilor libere şi echitabile”, atrage atenţia într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Folosirea de către Guvernul rus a legilor asupra «organizaţiilor extremiste», «agenţilor străini» ori a «organizaţiilor indezirabile» a limitat puternic pluralismul politic şi i-a împiedicat pe ruşi să-şi exercite drepturile civice şi politice”, remarcă reprezentantul diplomaţiei americane.

„Restricţiile Guvernului rus, care au fost precedate de vaste eforturi pentru marginalizarea actorilor politici independenţi, au împiedicat de asemenea observatorii străini” să monitorizeze scrutinul, subliniază Price.

În concluzie, SUA consideră că cetăţenii ruşi au fost „împiedicaţi să-şi exercite drepturile civice”.

Prin urmare, Washingtonul îndeamnă Moscova să-şi „onoreze angajamentul faţă de comunitatea internaţională de a respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale”.