Reuters: Cum încearcă tinerii ruşi să fenteze stagiul militar pentru a nu fi trimişi să lupte în Ucraina

De la declanşarea războiului în Ucraina, a crescut numărul tinerilor ruşi care încearcă să fenteze stagiul militar invocând exceptări din motive de studiu sau medicale, cerând asistenţă legală, căutând alternative la recrutare sau ignorând pur şi simplu somările de încorporare, în speranţa că nu vor fi urmăriţi de autorităţi, spun avocaţi şi organizaţii ce oferă consiliere juridică acestor tineri.

„Nu am vrut să lupt într-un război şi nici să fiu închis, aşa că am decis să plec”, spune Danila Davidov, un artist digital în vârstă de 22 de ani din Sankt Petersburg, care a părăsit Rusia sub motivul unei oferte de muncă în Kazahstan, la câteva săptămâni după invazia rusă, de teama de a nu fi obligat să se înroleze.

El se numără printre tinerii ruşi despre care avocaţi şi activişti pentru drepturi civile spun că apelează la ajutorul lor pentru evita serviciul militar obligatoriu în Rusia (pentru tineri între 18 şi 27 de ani) de când ţara lor a invadat Ucraina pe 24 februarie.

Tineri ruşi intervievaţi de jurnaliştii Reuters au vorbit despre modalităţile prin care încearcă să evite serviciul militar – inclusiv prin neprezentare, în ciuda riscului de a fi amendaţi sau condamnaţi la până la doi ani de închisoare. Ei spun că nu vor să fie obligaţi să lupte într-un război pe care nu îl susţin în condiţiile în care serviciul militar e considerat o datorie de onoare faţă de ţară, iar de la războiul lansat în Ucraina cei care tind să se împotrivească „operaţiunii speciale” au fost numiţi „trădători”.

De-a lungul istoriei, armata rusă s-a bazat pe încorporări pentru a-şi susţine o putere militară masivă, una din cele mai mari din lume. Moscova are circa 260.000 de recruţi anual. Forţele armate ale Rusiei totalizează circa 900.000 de militari, potrivit datelor Institutului pentru Studii Strategice din Londra.

Cei mai mulţi tineri care cer îndrumare juridică de la începutul războiului în Ucraina provin din oraşele mari precum Moscova sau Sankt Petersburg, spun avocaţii şi reprezentanţii organizaţiilor care le oferă consiliere juridică.

O astfel de organizaţie este „Release” – vicepreşedintele acesteia, Dmitri Lutsenko, un rus care trăieşte în Cipru, a dezvăluit că numărul membrilor unui canal pe Telegram destinat persoanelor în căutare de consiliere pentru evitarea conscripţiei a  trecut de 1.000, de la 200 înainte de conflict.

O alta este „Citizen. Army. Law” şi se adresează celor ce caută alternative la satisfacerea serviciului militar precum lucrul într-o instituţie de stat precum un spital. Numărul celor interesaţi a crescut de zece ori – peste 400 de ruşi au căutat în acest an astfel de servicii.

„Mulţi oameni sunt speriaţi. Nu vor să intre într-o armată implicată într-un război”, spune Serghei  Krivenko, şeful organizaţiei.

Pe de altă parte, juristul Denis Kokşarov, preşedintele asociaţiei de avocatură Prizyvnik' spune că dacă după izbucnirea războiului numărul cererilor de consiliere s-a dublat, ulterior au scăzut, iar mai recent au început, dimpotrivă, să vină cereri din partea tinerilor ce vor să se înroleze voluntar. El a explicat aceste tendinţe prin prisma faptului că dacă unii se obişnuiesc cu situaţia, alţii vor să arate „patriotism”.

Fiodor Strelin, 27 de ani, din Sankt Petersburg,  a decis să părăsească Rusia imediat după invazie de teama unei mobilizări generale în armată şi se află acum la Tbilisi, Georgia. El reuşise să evite înrolarea obţinând o scutire medicală în baza miopiei sale.

„Mi-e dor de casă, iar acum simt că mi-am pierdut locul în viaţă”, spune el.

Alţi tineri spun că pur şi simplu au ignorat ordinul de încorporare în speranţa că autorităţile vor avea suficient de mulţi recruţi şi îi vor omite pe ei.

Kirill, în vârstă de 26 de ani, din sudul Rusiei, spune că fost convocat în scris în aprilie şi ulterior i s-a cerut prin telefon să se prezinte pentru examenul medical, însă nu a făcut-o pentru că nu susţine „operaţiunea” rusească.

Gestul lui a creat tensiuni între el şi unele rude şi prieteni care susţin că este datoria lui faţă de ţară să facă stagiul militar

.

„Oamenii din Ucraina sunt ca nişte fraţi pentru noi. Cunosc mulţi oameni de acolo şi nu pot să sprijin aceste acţiuni”, spune el.

Poliţia l-a căutat acasă când era plecat şi i-a întrebat părinţii de ce evită serviciul militar, relatează Kiril a cărui poveste nu a putut fi verificată de Reuters.

Biroul de presă al Ministerului rus de Interne nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii legate de acest subiect.

Kievul şi aliaţii săi din Occident estimează pierderile armatei ruse la 15.000 de oameni. Ultimele date publicate oficial de Moscova datează din luna martie, când a recunoscut că 1.351 de soldaţi ruşi au fost ucişi în Ucraina.

Există semne că Kremlinul încearcă să găsească noi soldaţi pe care să-i trimită să lupte în Ucraina. În mai, Putin a semnat un decret prin care elimină restricţiile de vârstă pentru cei care vor să se înroleze în armata rusă, pe motiv că este nevoie de specialişti experimentaţi.

Un rus de aproximativ 30 de ani, care a cerut să rămână anonim, a declarat pentru Reuters că a fost chemat telefonic să se prezinte la o unitate militară. Pretextul: să clarifice nişte detalii personale.

Acolo, a fost întrebat despre experienţa sa în armată şi i s-au oferit 300.000 de ruble (5.000 de dolari) pe lună pentru a lupta în Ucraina. Bărbatul spune că a refuzat motivând că nu este militar profesionist şi nu a mai folosit o armă de când şi-a încheiat stagiul.

„La ce ar putea să-i fie de folos 300.000 de ruble unui om mort?”, a spus el.

Armata rusă a angajat circa 600 de recruţi în războiul din Ucraina, a admis un procuror rus după ce au venit confirmări şi din partea Ministerului rus al Apărării. Preşedintele rus Vladimir Putin negase în repetate rânduri că în Ucraina au luptat recruţi.