ONG-ul guvernamental, găselniţa prin care Putin vrea să convingă lumea că e pândită de nazişti
0Kremlinul refuză să renunţe la ideea fascismului în ascensiune care ameninţă Europa, acesta fiind unul dintre motivele invocate de preşedintele rus Vladimir Putin pentru anexarea Crimeei şi susţinerea mişcării separatiste din estul Ucrainei.
În campania de promovare a ideii că nazismul reprezintă un pericol real, Moscova se foloseşte de Lumea Fără Nazism, o organizaţie care are ca obiective declarate „denazificarea Europei de Est”, „răspândirea ideologiei antifasciste în statele nou-apărute” şi „slăbirea acelor puteri politice din Vest care promovează conceptul de a atrribui o responsabilitate egală URSS şi Germaniei naziste pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial”.
Deşi activează ca o organizaţie non-guvernamentală, acest grup este ceea ce în cercurile diplomatice este cunoscut drept un ONG guvernamental, susţin jurnaliştii publicaţiei americane „The Daily Beast”. Astfel de platforme sunt folosite de regimurile autoritare din întreaga lume, printre care şi Congo. Numele pompos acordat organizaţiei aminteşte de metehnele sovietice, când diverse instituţii ale URSS căpătau denumiri precum Consiliul Mondial de Pace sau Federaţia Mondială a Tineretului Democratic.
Evreii din Crimeea, salvaţi cu forţa de ruşi
Lumea Fără Nazism îşi concentrează eforturile pe glorificarea perioadei sovietice, acordând o atenţie deosebită Ucrainei şi ţărilor baltice. Despre acestea, organizaţia nu recunoaşte că au fost sub ocupaţie sovietică timp de patru decenii. Strategia ONG-ului guvernamental este simplă: denigrarea guvernelor din aceste ţări, aplicându-le eticheta de „fascişti”.
Prima declaraţie făcută de Vladimir Putin în urmă cu aproape un an, după ce zeci de protestatari au fost ucişi de lunetişti în Euromaidanul din Kiev, a inclus mai multe referiri la svasticile pe care preşedintele rus le-a văzut în Piaţa Independenţei din capitala ucraineană, deşi nu fusese personal acolo.
Similar, Putin a explicat mobilizarea omuleţilor verzi în Crimeea prin nevoia de a apăra populaţia evreiască de acolo. Reprezentanţii acestei comunităţi au declarat în repetate rânduri că nu se simţeau în pericol înainte de venirea soldaţilor ruşi, moment care a coincis şi cu o creştere a numărului atacurilor antisemite în peninsulă.
De la izbucnirea crizei din Ucraina, populaţia evreiască a fost invocată de Rusia drept argument pentru intervenţia militară. Asta după ce preşedintele Ianukovici informase temutele trupe Berkut că protestatarii din Euromaidan sunt evrei care încearcă o lovitură de stat. În continuare, Moscova susţine că vrea să apere evreii ucraineni de „neofascişti”, dar separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei sunt acuzaţi de antisemitism.
În urmă cu mai puţin de două săptămâni, în bastionul separatist Doneţk din estul Ucrainei a fost distribuit un flutuaş prin care membrii comunităţii evreişti erau avertizaţi să se „declare”, să-şi prezinte averile şi să plătească o taxă, altfel erau ameninţaţi cu deportarea pentru că deveneau „ostili republicii ortodoxe Doneţk”. De la izbucnirea crizei din Ucraina, comunitatea evreiască a fost folosită ca pretext de marii actori implicaţi, fiind, după nevoie, când răufăcători, când victime pe care Rusia are datoria de a le proteja.
Astfel s-a ajuns în situaţia absurdă în care ruşii invadau Crimeea pentru a apăra populaţia evreiască locală de „neo-fasciştii” de la Kiev - chiar preşedintele rus Vladimir Putin declara că a văzut cu propriii ochi o svastică în Piaţa Independenţei, deşi nu a fost acolo de la izbucnirea protestelor -, însă liderii comunităţii iudaice îşi declarau deschis sprijinul pentru noile autorităţi ucraine, ba chiar spuneau că se simt protejaţi de acestea şi ameninţaţi de separatiştii ruşi.
[<a href="//storify.com/elenadumitru/evrei-ucraina" target="_blank">View the story "evrei ucraina" on Storify</a>]