Kalaşnikov, cel mai cunoscut producător de arme din lume, puternic afectat de sancţiunile Vestului asupra Rusiei

„SUA reprezentu o piaţă-cheie pentru noi, una pe care plănuiam s-o dezvoltăm. Este o pierdere majoră, n-are niciun sens să susţinem altceva”, explică Alexei Krivoruciko, directorul Kalaşnikov, una dintre puţinele declaraţii publice prin care un om de afaceri rus recunoaşte că sancţiunile aplicate de SUA şi UE asupra Rusiei au, de fapt, efecte grave asupra economiei.

Kalaşnikov, cel mai mare producător de arme din Rusia, a beneficiat probabil de cea mai bună publicitate din lume, fără a plăti o copeică pentru asta, când persoane precum Che Guevara şi Osama ben Laden s-au lăsat fotografiate cu armele de fabricaţie rusească în mâini. Cu toate acestea, după căderea URSS, cota de piaţă a companiei Kalaşnikov a scăzut constant, în primul rând din cauza numărului tot mai mic de contracte militare. 

Astfel că producător de arme a fost nevoit să se reorienteze către segmentul civil, după ce n-a mai înregistrat profit ani la rând. Lucrurile păreau a intra pe un făgaş promiţător în ianuarie 2014, când Kalaşnikov a încheiat un contract important cu cea mai mare piaţă de arme pentru civili din lume, SUA. Producătorul urma să livreze, timp de cinci ani, 200.000 de puşti în fiecare an. Însă, după doar câteva luni, în iulie, Washingtonul a introdus Kalaşnikov pe lista companiilor sancţionate ca urmare a agresiunii Rusiei în Ucraina. La scurt timp, şi Uniunea Europeană a adăugat producătorul de arme pe lista neagră. 

Înainte de aplicarea sancţiunilor, cele mai mari pieţe pentru Kalaşnikov erau SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, Italia şi Norvegia, arată portalul rus de ştiri RT, fost Russia Today. 

„Bineînţeles că am fost supărat pentru că n-am înţeles de ce am fost noi sancţionaţi”, explică Alexei Krivoruciko, directorul Kalaşnikov, pentru BBC. „SUA erau o piaţă-cheie pentru noi, una pe care plănuiam s-o dezvoltăm. Este o pierdere majoră, n-are niciun sens să susţinem altceva”, continuă acesta. Mai mult, Krivoruciko susţine că producătorul de arme a fost introdus pe nedrept pe lista sancţiunilor, având în vedere că societatea nu mai este deţinută de stat. În prezent, guvernul rus deţine o participaţie de 51% în cadrul Kalaşnikov, iar pachetul minoritar de 49% este deţinut de Krivoruciko şi un alt om de afaceri. „Nu avem ce să facem. Putem doar spera că sancţiunile vor fi înlăturate în curând”, conchide Krivoruciko. 

În timpul URSS, Kalaşnikov producea, la fabricile din Izhevsk, oraş aflat la 1.000 de kilometri est de Moscova, în jur de 600.000 de puşti în fiecare an doar pentru armata rusă. Anul trecut, producţia totală s-a ridicat la 60.000, dintre care 80% au fost arme destinate pieţii civile. 

În plus, în timpul Războiului Rece, Moscova a permis unor alte ţări din Uniunea Sovietică sau aliaţilor din exterior să producă local arme sub licenţă Kalaşnikov. Multe au continuat să facă asta şi după căderea Cortinei de Fier, iar această practică a dus la o scădere clară a profiturilor ănregistrate la Izhevsk. 

Ca parte a efortului de a-şi crea o nouă imagine şi de a-şi reorienta afacerile către sectorul civil, compania s-a relansat de curând, printr-un eveniment fastuos la Moscova. Atunci s-a anunţat şi schimbarea numelui companiei din Grupul Kalaşnikov în Concernul Kalaşnikov, stârnind zâmbete vorbitorilor de engleză - Kalaşnikov Concern se poate traduce şi ca „Îngrijorarea Kalaşnikov”. 

În cadrul evenimentul a fost prezentat un clip video bizar, în care mitraliere de tip AK erau numite „arme ale păcii”, folosite de-a lungul istoriei în special de mişcări de eliberare „aflate în căutarea dreptăţii”. Faptul că puştile Kalaşnikov sunt folosite acum de ambele părţi care luptă în estul Ucrainei n-a fost amintit, notează jurnaliştii CNN. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/rusia-va-intra-in-recesiune" target="_blank">View the story "Rusia va intra în recesiune" on Storify</a>]