Dmitri Rogozin: Rachetele ruseşti, capabile să penetreze orice scut de apărare antiaeriană

Sistemele de rachete strategice dezvoltate de Institutul de tehnologii termice din Moscova (MIT) sunt capabile să penetreze orice sistem de apărare antirachetă, a anunţat, vineri, la Moscova, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.

„Tehnologiile folosite în sistemele de rachete ruseşti le permit acestora să penetreze toate sistemele antirachetă existente sau aflate în stadiul de proiect", a declarat Rogozin în cadrul unei vizite la institut, transmite Mediafax.

„Pot spune că progresele înregistrate de MIT în acest domeniu vor fi fără îndoială utilizate în programele naţionale de armament", a continuat el.

„Acest lucru va permite Rusiei să se simtă în siguranţă absolută chiar dacă sistemul de apărare antirachetă va fi dezvoltat la nivel mondial, aducând atingere intereselor noastre", a subliniat vicepremierul care se ocupă de complexul militaro-industrial rusesc.

MIT dezvoltă şi fabrică sisteme de rachetă strategice Topol-M şi rachete balistice intercontinentale Bulava.

În cadrul summitului NATO de la Lisabona din 2010, Moscova şi Washingtonul au convenit să coopereze în domeniul apărării antirachetă europene.

Totuşi, părţile nu au reuşit să se înţeleagă în privinţa arhitecturii viitorului scut. În plus, parteneriatul nu s-a concretizat, Statele Unite refuzând să ofere garanţii că viitorul scut antirachetă nu va fi îndreptat împotriva forţelor strategice ruse.

La 3 şi 4 mai, Moscova va găzdui o conferinţă internaţională pe tema apărării antirachetă la care Ministerul Apărării va prezenta dovezi privind pericolul reprezentat de scutul antirachetă european pentru potenţialul nuclear rus.

Pe de altă parte, presa rusă scrie astăzi că summitul NATO-Rusia care era programat să se desfăşoare în luna mai, la Chicago, a fost anulat.

Conform versiunii oficiale, summitul a fost anulat din cauza „intensei agende politice interne din Rusia", informează pagina online a agenţiei RIA Novosti.

Cu toate acestea, analiştii cred că decizia a fost luată pe fondul disensiunilor referitoare la instalarea elementelor antirachetă ale NATO în Europa.