De ce nu cred soldații ruși în pace: „Dacă nu va fi un armistițiu acum, trebuie să mergem până la capăt”

New York Times a intervievat telefonic 11 soldați ruși care au luptat sau luptă încă în Ucraina cu privire la părerea lor despre un posibil armistițiu în războiul intrat în al patrulea an, în condițiile în care cele două părți au început negocierile directe de pace.

Interviurile reprezintă o perspectivă rară asupra moralului din cadrul armatei ruse, scoțând în evidență provocările interne cu care s-ar confrunta președintele rus Vladimir Putin dacă încheie războiul în condiții care nu se ridică la nivelul obiectivelor maximaliste pe care le-a propus el însuși și asupra cărora insistă naționaliștii pro-război.

„Suntem cu toții obosiți, vrem să mergem acasă. Dar vrem să luăm toate regiunile, ca să nu mai trebuiască să luptăm pentru ele în viitor”, a spus Serghei, un soldat rus care luptă în regiunea estică Donețk, cu referire la teritoriile anexate. „Altfel, au murit toți în zadar?”

New York Times a verificat identitatea soldaților prin intermediul rețelelor de socializare și al documentelor personale, dar le păstrează anonimatul pentru a-i proteja de represalii.

Soldații, care au luptat în diferite unități și în diferite zone, au vorbit cu profundă amărăciune despre oficialii și civilii țării lor, pe care îi acuză că beneficiază de război, ignorând în același timp greutățile de pe front. 

Unii dintre ei au indicat dificultățile cu care s-ar confrunta societatea rusă în urma unui acord de pace, după ce sute de mii de militari s-ar întoarce de pe front.

„Înțelegeți ce înseamnă pentru o țară să aibă un milion de oameni antrenați să ucidă fără teamă de vărsare de sânge?”, a spus Dmitri, care a luptat în Ucraina pentru o unitate paramilitară rusă până în octombrie. „Un milion de ucigași furioși reprezintă o problemă destul de serioasă dacă îi vor socoti pe conducătorii noștri ca nefiind de partea lor.”

Pace, dar cum să nu fie o înfrângere?

Unii dintre soldații intervievați se luptă să împace dorința lor personală de pace și epuizarea cauzată de război cu nevoia ca sacrificiile lor să fie transpuse într-un rezultat victorios pentru Rusia. Deși ambele armate își păstrează secrete statisticile victimelor, cercetătorii independenți estimează că peste un milion de soldați ruși și ucraineni au murit sau au fost grav răniți.

„Sunt în mijlocul acestei încurcături și, sincer să fiu, m-am săturat”, a spus un soldat rus recrutat, care se numește tot Dmitri. „Nu mai am chef să fierb în supa asta”.

Ca și Serghei, el se numără printre cei 300.000 de bărbați ruși care au mobilizați de Putin la sfârșitul lui 2022 pentru a opri o contraofensivă surpriză ucraineană de la acea vreme. Noii recruți au ajutat armata rusă să stabilizeze frontul și să recâștige inițiativa.

Supraviețuitorii au fost obligați să rămână pe linia frontului pe termen nelimitat. Armata rusă a prelungit, de asemenea, pe termen nelimitat toate contractele semnate de voluntari.

Asta ar însemna că un acord de pace și, în cele din urmă, o demobilizare ar oferi marii majorități a soldaților ruși din prima linie singura șansă realistă de a se întoarce acasă curând, vii și nevătămați.

Soldații intervievați s-au plâns de lipsa permisiilor, de corupția superiorilor, dar și de indiferența compatrioților lor. Unii dintre ei au acuzat comandamentul militar și oamenii de afaceri că se opun unui acord de pace, deoarece beneficiază de boom-ul cheltuielilor publice din timpul războiului.

„Cineva mi-a trimis recent un videoclip: fete și băieți dansează, ies prin baruri, petrec până dimineața. Între timp, e război”, a spus Andrei, un soldat rus voluntar din Donețk. „Toată lumea a uitat de noi. Am încetat de mult să fim eroi pentru cineva.”

Un astfel de resentiment a transformat controlul asupra teritoriilor disputate, considerate mult timp de analiști o monedă de schimb pe fondul dezacordurilor profunde dintre Rusia și Ucraina, într-un obiectiv de război nenegociabil pentru mulți militari ruși și susținătorii lor.

„Ne-am arătat puterea. Întreaga lume luptă împotriva noastră și nu ajung prea departe”, a spus Evgheni, un soldat rus contractual care a luptat în Ucraina până în decembrie 2023. „Nu vreau să văd nicio concesie pentru că am văzut prețul fiecărui pumn de pământ.”

Un armistițiu greu de digerat pentru Rusia

După trei ani de lupte, forțele rusești au controlul aproape complet doar asupra uneia dintre cele patru regiuni revendicate, Lugansk. Din celelalte trei regiuni - Donețk, Herson și Zaporijie - Rusia controlează doar între 65 și 75% din teritoriu.

Pe parcursul războiului, guvernul ucrainean a respins categoric cedarea de teritorii către Rusia, cerând revenirea la granițele țării recunoscute la nivel internațional și insistând asupra unor garanții de securitate înainte de a accepta un armistițiu. În ultimele luni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a atenuat poziția, acceptând o propunere de armistițiu fără garanții de securitate și sugerând că ar accepta cel puțin o pierdere temporară a teritoriului aflat deja sub ocupație rusă.

Această propunere echivalând cu o înghețare a conflictului de-a lungul frontului actual este văzută de mulți în Ucraina și Occident ca o concesie majoră făcută Kremlinului, abandonând milioane de cetățeni ucraineni vieții sub ocupație și, se tem ei, legitimând și recompensând agresiunea rusească.

Interviurile cu soldații și sondajele de opinie rusești arată că un astfel de armistițiu nu ar satisface o mare parte a societății ruse. Ani de propagandă de război și progrese constante, chiar dacă lente, pe câmpurile de luptă, i-au convins pe mulți ruși că țara lor duce un conflict existențial împotriva Occidentului, care nu se va încheia până la capitularea Ucrainei.

„Dacă nu există un armistițiu acum, trebuie să mergem până la capăt”, a spus Nikolai, un soldat rus în Ucraina. „Pentru că, dacă nu o facem, mai devreme sau mai târziu — în cinci ani sau în zece — va fi din nou război.”

Kievul și susținătorii săi și-au exprimat aceeași teamă, susținând că un acord de pace fără garanții de securitate occidentale pentru Ucraina ar duce la o nouă invazie rusească în viitor.

Costul politic pentru Putin

Un sondaj realizat în Rusia la mijlocul lunii aprilie de către o companie independentă de sondaje, Chronicles, a constatat că aproape jumătate dintre respondenți au declarat că nu ar susține un acord de pace care nu îndeplinește obiectivele inițiale ale invaziei - adică demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei, ceea ce presupune înlăturarea guvernului democratic de la Kiev; împiedicarea Ucrainei să adere la alianța NATO; și protejarea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina, despre care Kremlinul susține, în mod fals, că s-au confruntat cu genocidul.

Puțini din Rusia se așteaptă ca Putin, care deține puterea absolută, să plătească un cost politic imediat pentru un acord de pace. Dar o victorie neconvingătoare ar putea în cele din urmă să se transforme în genul de nemulțumire care a alimentat revolta forțelor paramilitare Wagner din 2023.

Oficialii Kremlinului își vor aminti, cel mai probabil, retragerea Uniunii Sovietice din Afganistan în 1989, după un război neconcludent, care a înfuriat mulți veterani și a contribuit la prăbușirea statului comunist. O victorie militară rusă dezamăgitoare în regiunea separatistă Cecenia a generat nemulțumire publică ce a contribuit la aducerea lui Putin la putere în 1999.

„Desigur că vreau un armistițiu, pentru că și o pace proastă e mai bună decât un război bun”, a spus Dmitri, fostul soldat paramilitar. „Dar am făcut și un pas atât de mare înainte, încât nu ne putem opri acum.”

„Altminteri, e oare totul un joc? A jucat Vladimir Vladimirovici Putin un mic joc, a ucis un milion de oameni și totul e în regulă?”, a spus el.

„Cred că acesta nu ar fi un guvern prea bun”, a adăugat el.