Ceremonie de adio, la Moscova, în memoria ambasadorul rus ucis la Ankara

Rusia, aflată în doliu, a adus un omagiu naţional ambasadorului său asasinat în Turcia, o crimă pe care Ankara o atribuie reţelei predicatorului Fethullah Gülen în timp ce Moscova consideră că este prea devreme pentru a desemna un vinovat anume, relatează AFP.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Andrei Karlov, repatriat marţi în Rusia, a fost expus de dimineaţă în holul mare al Ministerului Afacerilor Externe, alături de drapelul rus şi înconjurat de garda de onoare.

Premierul Dmitri Medvedev, ministrul de Externe Serghei Lavrov şi întreaga elită politică rusă - miniştri, parlamentari - au trecut pentru a depune flori la sicriu, pe fondul unei muzici funebre.

Andrei Karlov, 62 de ani, „a fost victima unui act terorist laş şi perfidy“, în timp ce îşi făcea datoria profesională, a declarat Lavrov, în faţa soţiei şi fiului ambasadorului asasinat.

Preşedintele Vladimir Putin, care l-a declarat miercuri pe Karlov erou al Rusiei cu titlu postum, a asistat la rândul său la această ceremonie de omagiere, care a fost urmată de o slujbă religioasă la Catedrala Hristos Mântuitorul de la Moscova. 

Ulterior, ambasadorul Andrei Karlov a fost îmormântat într-un cimitir din nordul capitalei Rusiei.

Serghei Lavrov se reculege la sicriul lui Andrei Karlov FOTO RT

Asasinarea diplomatului rus de către poliţistul turc Mevlut Mert Altintas, 22 de ani, în timpul unei expoziţii de fotografie la o galerie de artă din Ankara, a survenit în plină relansare a relaţiilor dintre Rusia şi Turcia, mediatorii unui armistiţiu care a permis demararea operaţiunilor de evacuare a civililor din partea de est a oraşului Alep. Cele două părţi au denunţat o „provocare“ menită să le saboteze cooperarea.

Mevlut Mert Altintas l-a ucis luni, cu nouă gloanţe, pe ambasadorul Rusiei la Ankara, Andrei Karlov, înainte de a fi el însuşi lichidat, după ce a strigat „Allah Akbar“ şi a afirmat că doreşte să răzbune astfel drama din Alep.

Mevlut Mert Altintas, cu pistoul în mână, a făcut anterior parte din dispozitivul de securitate al ambasadorului rus

În pofida declaraţiilor sale, care par să lege acest act de situaţia din Siria, anchetatorii turci înclină să privilegieze pista mişcării lui Gülen, prezentat adesea în Turcia drept principala sursă a relelor de care suferă ţara.

„A fost membru al organizaţiei teroriste FETO (reţeaua clericului Gülen, n. red.), nu putem ascunde acest lucru“, a declarat miercuri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în cadrul unei conferinţe de presă la Ankara.

Diverse elemente „o dovedesc“, a subliniat preşedintele turc, menţionând „locul unde a fost educat“ poliţistul ucigaş şi „relaţiile sale“.

Ca şi cum ar dori să se apere anticipat de aceste acuzaţii, predicatorul, care se află în exil în Statele Unite încă din 1999, s-a declarat „şocat şi profund întristat“ de asasinat.

Autorităţile ruse au evitat să ofere vreun comentariu cu privire la motivaţiile comiterii asasinatului, subliniind că aşteaptă concluziile anchetei.  Fapt inedit, Turcia a acceptat alăturarea a 18 anchetatori ruşi la investigarea acestui caz.

În schimb, potrivit lui Putin, Turcia acceptă, în ciuda tuturor demersurilor, asigurarea protecţiei diplomaţilor ruşi în afara reprezentanţelor diplomatice în care sunt detaşaţi. Gărzile de corp ruse asigurau protecţia lui Andrei Kalrov doar pe teritoriile misiunilor ruse în Turcia şi îl puteau însoţi neînarmate în cadrul deplasărilor.

Moscova insistă pe lângă Ankara de peste zece ani încoace pentru a-i permite să trimită pe teritoriul turc reprezentanţi ai detaşamentului special din cadrul Serviciului de Informaţii Externe specializat în asigurarea securităţii reprezentanţelor sale diplomatice, dar autorităţile turce refuză să dea curs acestei cereri.

Poliţia turcă ţinea în arest miercuri 11 persoane în cazul asasinării lui Karlov, între care şase membri ai familiei lui Altintas, care au fost eliberaţi între timp.