Șoimii îi cer liderului de la Kremlin să declare război Ucrainei. De ce se ferește Putin să spună conflictului pe nume

Adepții de linie dură ai războiului pledează pentru ca Vladimir Putin să declare formal război Ucrainei, o solicitare neobișnuită, dacă nu bizară de-a dreptul în toiul bombardamentelor sângeroase cu rachete ale Moscovei, relatează The Telegraph, care citează surse din interior.

Operațiunea ucraineană cu drone lansate de pe camioane a provocat „șoc și  furie” la Kremlin, a declarat un oficial rus de rang înalt. Un al doilea oficial a declarat pentru The Telegraph: „Ca orice patriot rațional, o consider o tragedie personală”.

În unele cercuri, reacția a fost atât de dramatică încât a determinat noi apeluri către Putin de a „declara război” Ucrainei – o insistență ce poate părea derutantă pentru observatorii occidentali, având în vedere faptul că războiul a intrat deja în al patrulea an și este considerat cel mai sângeros din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Însă nucleul dur al elitei naționaliste dure a Rusiei este animat de convingerea că Putin nu a mers suficient de departe până acum, că ar trebui să declare oficial război, să recruteze încă un milion de soldați și să dea jos guvernul lui Volodimir Zelenski, întețind cu mai mare brutalitate atacurile cu rachete asupra Kievului.

„Explozii, drone, sabotaje și, eventual, chiar atacuri teroriste sunt ceea ce ne rezervă viitorul dacă regimul Zelenski nu este distrus”, a declarat un oficial de rang înalt al guvernului rus, care admite că are o concepție de linie dură asupra războiului.

„Dacă Ucraina încetează să existe în forma sa actuală, criminalitatea clandestină va fi demoralizată”, a susținut el.

Cei cu convingeri similare susțin că Kremlinul a menținut aceeași abordare prudentă, în pofida amplului atac ucrainean care a avariat dacă nu distrus cel puțin 20 de bombardiere strategice rusești, conform estimărilor americane.

„Acest lucru nu a catalizat o discuție politică sau o schimbare în formatul operațiunilor militare”, a declarat un fost oficial de rang înalt al Kremlinului, care în trecut s-a aflat în fruntea unor operațiuni împotriva Ucrainei.

„În economia sistemului rusesc, unde inerția și menținerea echilibrului actual sunt esențiale, acest fapt spune multe.”

O altă sursă, de la un centru de analiză apropiat de ministerul rus al apărării, a fost și mai tranșantă: „Ar putea președintele să declare război Kievului? În acest moment, puțin probabil. Oricât de cinic ar suna, conducerea este mulțumită de situația actuală.”

Radicali chiar și după standardele Kremlinului

În mod tradițional, opoziția față de Putin a venit din partea criticilor liberali. Dar de la invazia pe scară largă a apărut o nouă generație de opozanți naționaliști, figuri care susțin că președintele rus dă dovadă de prea multă prudență.

Rădăcinile acestei opoziții datează din 2014, când unii dintre aceștia l-au acuzat pe Putin că nu a sprijinit pe deplin separatiștii ruși din estul Ucrainei. Unul dintre cei mai importanți este Igor Girkin, fost ofițer FSB și figură importantă a „Patrioților Furioși”, o facțiune care pledează pentru distrugerea totală a Ucrainei.

După ce a criticat modul în care Rusia a gestionat războiul, Girkin a fost închis pentru extremism în 2024. „Servesc Patria!”, a strigat el după verdict.

Această opoziție poate părea marginală, dar exercită în realitate o influență importantă în cadrul aparatului de securitate al Rusiei.

„Faptul că ei sunt tipii războinici înseamnă că Kremlinul trebuie măcar să fie conștient de existența lor”, a comentat Mark Galeotti, istoric britanic și expert în securitatea Rusiei.

De ce ar fi necesar ca Rusia să declare război Ucrainei?

Putin numește un fapt incontestabil pentru cei mai mulți din Occident o operațiune militară specială” – dar pentru susținătorii Rusiei este o distincție crucială ce poate face diferența.

Aceștia susțin că doar o declarație formală de război ar permite o escaladare la scară largă – atacuri zilnice cu rachete intercontinentale, mobilizare în masă și poate chiar utilizarea armelor nucleare tactice.

La începutul acestei luni, podcastul naționalist Russians with Attitude a făcut următorul comentariu: „Putinismul liberal are avantajele sale - confortabil, modern și aproape rezistent la sancțiuni.”

„O experiență autentică a secolului XXI. Dar dezavantajele sunt clare – război cu mănuși, cruțarea conducerii inamice și mușamalizarea eșecului.”

În prezent, majoritatea soldaților ruși sunt voluntari atrași de salarii de aproximativ 200.000 de ruble (1.900 de lire sterline) pe lună - o sumă semnificativă în zonele rurale. Pe de altă parte, declararea unui război ar permite mobilizarea a două milioane de rezerviști.

Emily Ferris, analistă în materie de Rusia la Royal United Services Institute (RUSI), oferă următoarea explicație „Guvernul și autoritățile ar primi, în esență, carte albă pentru a pune pe față țara pe picior de război.”

Însă, chiar dacă vărsarea de sânge continuă, Kremlinul a avut grijă să-i protejeze pe majoritatea rușilor de efectele acesteia. La începutul invaziei din 2022, Putin a interzis cuvintele „război” și „invazie” în mass-media.

Recrutarea s-a concentrat pe regiunile periferice, nu la Moscova sau Sankt Petersburg, unde morțile în masă riscă să devină vizibile.

Artiom, un cercetător în domeniul securității cibernetice de la Moscova, care a dorit să nu-și dea numele real, a declarat că majoritatea tinerilor au încredere în deciziile lui Putin, deoarece țara „ține capul sus”, iar nivelul de trai rămâne ridicat în ciuda sancțiunilor.

Fisuri în iluzia invincibilității Rusiei

Se preconizează că Kremlinul va cheltui 6,3% din PIB pentru apărare în acest an, cea mai mare sumă de la Războiul Rece încoace, dar nu este o sumă care ar fi așteptat de la o țară aflată în plin război.

Spre comparație, Ucraina a cheltuit 34% din PIB-ul său pentru apărare anul trecut.

„Mobilizarea subminează stabilitatea economică”, a explicat un actual angajat al guvernului.

Potrivit acestuia, apropiații lui Putin sunt capabili să-l convingă pe președintele rus că mobilizarea în masă ar fi un pas spre eșecul efortului de război.

„Și de ce ar fi nevoie de asta acum? Avem rachete Kalibr, avem voluntari. Resursele lor nu sunt încă epuizate”, a adăugat el.

În plus, nou val de mobilizare ar însemna nu doar presiuni economice, ci și o recunoaștere publică a faptului că Kremlinul nu are succesul scontat în războiul său de trei ani împotriva vecinului său.

„Este o recunoaștere prea costisitoare într-o situație în care totul depinde de iluzia controlului”, a remarcat un fost oficial de rang înalt al Kremlinului.

Deși această iluzie e sortită să se destrame la un moment dat, experții apreciază totuși că armata lui Putin va putea lupta în ritmul actual până anul viitor. dacă nu ani de acum înainte.

„Cred că anul viitor va fi momentul în care un anumit număr de găini economice se vor întoarce acasă să se cuibărească”, a spus Galeotti. „Dar rușii vor putea purta acest război ani.”

Popularitatea lui Putin a crescut vertiginos de la invadarea Ucrainei, conform sondajelor de stat și celor ale Centrului Leveda, o instituție independentă care a atras frecvent mânia Kremlinului.

Dar situația s-ar putea schimba dacă Putin ar anunța o mobilizare în masă.

„De îndată ce numești asta război, fiecare părinte al cărui copil face serviciul militar sau urmează să facă serviciul militar în curând va începe să se teamă că va fi trimis pe front”, a spus Galeotti.

Cu alte cuvinte, escaladarea nu este lipsită de riscuri politice. În timp ce bloggerii naționaliști și influencerii pro-război domină Telegramuș și comentariile pro-război, Kremlinul est conștient de cât de fragil ar putea deveni controlul intern dacă războiul ar ajunge cu adevărat în țară.

Asta explică represiunea brutală a lui Putin: Nu mai există un partid organizat pro- război în Rusia.

Figurile proeminente ale acelei tabere – și oponenții liberali – au fost înlăturați. Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, care la un moment dat fusese apropiat de Putin, a fost ucis într-un presupus atentat cu bombă la câteva săptămâni după revolta sa eșuată. Ghirkin este în închisoare.

Simultan, serviciile de securitate își înăspresc controlul asupra cercurilor patriotice și naționaliste radicale, care au devenit mai active după invazie.

„Până în prezent, niciun centru de putere din interiorul țării nu este capabil să-și impună voința asupra lui Putin”, a declarat o sursă apropiată conducerii Dumei de Stat.

Limitele lui Putin

În ciuda retoricii agresive, capacitatea lui Putin de a escalada nu este nelimitată. O demonstrează chiar răspunsul la Operațiunea Pânză de Păianjen.

Având în vedere anvergura atacului, susținătorii războiului ceruseră un răspuns masiv. Nu l-au primit.

Nu poate fi nicidecum subestimată oroarea cu care s-au confruntat orașe ucrainene precum Kiev și Harkov în timpul bombardamentelor masive cu drone din ultimele zile. Însă represaliile au fost limitate, atât conform standardelor occidentale, cât și ale așteptărilor Rusiei.

„Răspunsul la Operațiunea Pânză de Păianjen ar fi putut fi mult mai rău. Acesta ar fi fost momentul potrivit pentru un răspuns major, dar nu au făcut-o”, a spus Ferris.

Experții sunt de părere că armata lui Putin efectiv nu are resursele necesare. În ciuda disputelor privind armele nucleare tactice și atacurile cu rachete strategice, Rusia nu are capacitatea de a lansa zilnic genul de baraje de rachete despre care visează unii dintre cei mai vocali naționaliști ai săi, scrie The Telegraph.

„Întotdeauna există loc pentru escaladare”, a spus Galeotti. „Pesemne că Putin ar putea lansa câteva sute de drone suplimentare pe zi. Dar asta e tot.”