Zilele Diasporei au adunat la Guvern moldovenii reveniţi acasă

Ziua Uşilor deschise la Guvern din cadrul ediţiei curente a Zilelor Diasporei în Republica Moldova a adunat zeci de reprezentanţi ai diasporei şi ai Cabinetului de Miniştri. În cadrul dialogului, moldovenii reveniţi acasă au putut pune întrebări autorităţilor şi auzi răspunsuri. Tot aici a fost prezentată cartiografierea diasporei moldoveneşti din şase ţări şi au fost prezentate Grupurile de Excelenţă ale Diasporei, transmite IPN.

Preşedinta Biroului Relaţii cu Diaspora, Olga Coptu, a spus că, datorită Programului guvernamental Diaspora Engagement Hub, 65 de proiecte au fost realizate de către diasporă. Ea a apreciat mobilizarea exemplară a diasporei în alegerile prezidenţiale 2017 şi a mulţumit pentru sutele de proiecte prin care migranţii moldoveni au promovat Republica Moldova. „Nu ne-am propus să divizăm diaspora, avem o singură diasporă şi o singură ţară. Pentru Guvernul Republicii Moldova, Diaspora şi Moldova este oriunde sunt cetăţenii ei”, a spus Olga Coptu.

Prezent la eveniment, viceprim-ministrul, ministru al economiei şi infrastructurii, Octavian Calmîc, a remarcat că evenimentul de astăzi, este un moment de sinceritate prin care se încearcă găsirea soluţiilor la problemele care îi frământă pe conaţionalii noştri. El a recomandat reprezentanţilor diasporei, în special cei care au iniţiative economice sau anumite idei inovaţionale, să le propună, pentru ca ele eventual să fie puse în aplicare.

Ministra Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc, şi-a exprimat certitudinea că diaspora şi conaţionalii plecaţi peste hotare reprezintă o resursă de aur a Republicii Moldova, deoarece experienţa cu care ei se întorc la baştină este una extrem de necesară comunităţii.

Reprezentantul Biroului de Cooperare al Elveţiei, Matthias Leicht, a remarcat că migraţia este o problemă foarte serioasă pentru Republica Moldova, în contextul în care circa o treime din forţa de muncă activă se află peste hotare. „Odată cu migraţia forţei de muncă active, are loc şi exodul de creieri. Însă dacă luăm în considerare existenţa unui potenţial pozitiv al fenomenului migraţiei, atunci vedem că problema nu mai este percepută ca o problemă socială, dar ca oportunitate de dezvoltare economică pentru ţară”, a spus el.

Antonio Polosa, şeful misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în Moldova, este de părere că acest eveniment vine ca un sprijin acordat autorităţilor Republicii Moldova pentru a elabora o politică prin care va consolida relaţiile dintre ţară şi diasporă, dar şi pentru plasarea acestor relaţii într-un cadru multidimensional.

În cadrul evenimentului a fost prezentată şi cartografierea diasporei în 6 state: Rusia, Italia, Portugalia, Germania, Israel şi Marea Britanie. Conform cartografierii, factorii economici sunt cei care influenţează plecarea cetăţenilor peste hotare, iar migraţia la muncă este forma principală a migraţiei internaţionale moldoveneşti.

Comunităţile moldovenilor sunt diferite după număr. Cele mai mari comunităţi sunt în Rusia, Italia şi Israel. Majoritatea absolută a migranţilor sunt persoane apte de muncă, persoane cu studii dar deseori angajaţi la locuri de muncă necalificată. Majoritatea migranţilor nu se văd reîntorşi în Republica Moldova.

În cadrul dialogului dintre Guvern şi Diasporă, cetăţenii moldoveni reveniţi acasă s-au interesat,, printre altele, când vor fi simţite reformele în Republica Moldova, ce întreprinde Guvernul Republicii Moldova pentru micşorarea costurilor remitenţelor?

Vicepremierul Octavian Calmîc a spus că Guvernul Republicii Moldova nu impozitează remitenţele, nu aplică nicio taxă sau impozit pentru remitenţele care sunt expediate în Republica Moldova. Există doar o singură taxă care este percepută de băncile comerciale, de 1% la scoaterea lichidităţilor sub formă de cash, alte taxe nu sunt percepute.

Membrii diasporei au apreciat aprobarea Strategiei pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, 2017-2022, dar şi-au manifestat îngrijorarea în raport cu suma alocată pentru implementarea ei, care este prea mică.

A fost în centrul atenţiei şi şi problema alegerilor. Cetăţenii de peste hotare au fost interesaţi la câte circumscripţii poate spera acea treime din populaţia matură a Republicii Moldova aflată în afara ţării, dar şi ce măsuri au fost luate în legătură cu încălcările grave din fostul scrutin electoral faţă de implicarea bisericii în sistemul electoral?

Octavian Calmîc a spus că ce ţine de sistemul electoral, Guvernul este mandatat pentru elaborarea actelor secundare pentru punerea noului sistem electoral în aplicare.

Prima zi din cadrul Zilelor Diasporei continuă cu seminarele tematice, care au la Palatul Republicii.