Votaţi ţambalul Moldovei, care concurează pentru cel mai frumos timbru din Europa

Un ţambal al orchestrei „Folclor“ este reprezentat pe timbrul moldovenesc care participă la concursul pentru cea mai frumoasă marcă poştală din Europa, dedicat în acest an instrumentelor muzicale naţionale.

Ediţia 2014 a concursului „Europa“, organizat anual de PostEurop (asociaţia operatorilor europeni publici de poştă), a fost lansat pe 9 mai, de Ziua Europei şi va dura până pe 31 august, perioadă în care puteţi vota marca preferată pe site-ul asociaţiei.

Cu această ocazie, Poşta Moldovei a emis două timbre speciale – cobza şi ţambalul, dar l-a înscris în competiţie pe cel din urmă, pentru că are un design mai reuşit, ne-a explicat Victoria Tănase, şefa secţiei editorial-filatelică de la întreprinderea de stat. „Timbrul a fost pus deja în circulaţie, are valoarea nominală de 3 lei şi poate fi utilizat pentru a expedia o carte poştală oriunde în Europa“, a adăugat ea.

„Un instrument magic“

Pentru a reda şi cele mai mici detalii, specialiştii de la Poşta Moldovei au fotografiat un ţambal al orchestrei de muzică populară „Folclor“ şi au prelucrat, ulterior, imaginea. Potrivit ţambalagiului Anatol Golomoz, care îl mânuieşte acum, acesta are peste 30 de ani şi a fost confecţionat la Chişinău, în atelierul de instrumente muzicale populare al Ministerului Culturii, condus pe atunci de meşterul Ion Vizitiu.

„Ţambalul este un instrument magic. Nu toate au asemenea posibilităţi. Are un diapazon aproape ca al pianului şi poate interpreta orice gen de muzică: universală, clasică, jazz, folclor, nouă, veche, grea, uşoară... Nu degeaba este numit şi «pianul mic». Ceea ce pianiştii cântă cu zece degete, noi cântăm cu două ciocănele“, spune instrumentistul. 

Dirijorul Petre Neamţu susţine că astăzi vocea acestui instrument de percuţie răsună în toate orchestrele de muzică populară din Moldova, atât ca acompaniament, cât şi solo. „De fapt, are provenienţă ungurească. La noi, pe vremuri,  lăutarii cântau la ţambale mici, legate de gât. Cu timpul, s-au construit mai mari şi au devenit de concert“, afirmă conducătorul artistic al orchestrei „Folclor“. 

Îngerii cântă la bucium

Designeri filatelici din alte peste 50 de state au reprezentat în imagini istoria muzicală a ţărilor lor. România, bunăoară, a pus în circulaţie o serie întreagă de mărci poştale, în care sunt redate în compoziţie imagini din iconografia lăcaşurilor de cult ortodoxe cu cele ale instrumentelor muzicale tradiţionale: lăuta, cobza, vioara, naiul şi tulnicul. Pe timbrul participant la concurs apare un înger cântând la tulnic, desprins din pictura murală a Mănăstirii Voroneţ, precum şi o fetiţă îmbrăcată în straie populare şi ţinând în mâini acest tip de bucium, considerat un simbol al Ţării Moţilor.

Vecinii noştri din Ucraina au mizat pe figura lui Kazak Mamai – unul dintre cel mai des întâlnite personaje din picturile şi gravurile ucrainene. Arhetip al eroului cazac, acesta este reprezentat întotdeauna cântând la cobză - simbolul sufletului cântător al poporului ucrainean. Timbrul Federaţiei Ruse ilustrează un festival tradiţional rusesc, cu cântece şi dansuri, acompaniate de diverse instrumente, în prim-plan fiind, desigur, balalaica. Şi Italia scoate în evidenţă tradiţiile, prin intermediul unui cântăreţ la launeddas (triplu clarinet), îmbrăcat în costum popular din Sardinia.

Diversitatea culturală, în imagini

Spania îi aduce un omagiu lui Francisco Sanchez Gomez, cu numele său de scenă Paco de Lucia, care a murit în aces an. Recunoscut drept cel mai bun chitarist flamenco, el a combinat acest stil muzical cu altele, precum jazz, bossa nova, pop, tango şi muzica clasică. Belgia marchează aniversarea a 200-a de la naşterea lui Adolphe Sax – belgianul care a inventat, în 1846, saxofonul. Marca Vaticanului este dedicată orgii, considerată cel mai potrivit instrument pentru acompaniamentul ceremoniilor religioase.

„Fiecare dintre minunatele timbre pe care le-am primit în acest an spune o poveste plină de învăţăminte. De asemenea, diversitate instrumentelor muzicale ne arată unicitatea şi bogăţia fiecărei ţări“, a declarat Anita Hägblomm, şefa grupului de filatelie a PostEurop.De la căruţă la Guguţă

La ediţia precedentă, dedicată vehiculelor poştale, Moldova a prezentat desenul unei căruţe de poştă din secolul XVII. În 2012, i-am invitat pe europeni să ne viziteze ţara, ademenindu-i cu vinăria Mileştii Mici. În 2010, când poveştile au prins viaţă pe timbre, ne-au reprezentat Guguţă şi cocoşul din „Punguţa cu doi bani“. Tema ediţiei următoare va fi „Jucăriile vechi“, iar a celei din 2016 – „Ecologia Europei“. Deocamdată, Moldova nu a câştigat niciodată concursul.