Veaceslav Ioniţă: Motorul creşterii creditării rămâne sporirea consumului populaţiei

După o scădere continuă timp de doi ani, volumul creditelor acordate de sistemul bancar economiei naţionale a înregistrat o creştere de 792 milioane de lei în trimestrul doi, faţă de primele trei luni ale anului curent. În zece ramuri ale economiei a fost înregistrată o creştere a portofoliului de credite cu 1,33 miliarde lei. Alte cinci ramuri au înregistrat o scădere cu 540 milioane lei, scrie pe blogul său economistul, Veaceslav Ioniţă.

Ioniţă menţionează că motorul creşterii împrumuturilor din sistemul bancar este populaţia. Consumul şi ipoteca au contribuit cu 53% la majorarea portofoliului de credite. La polul opus se află comerţul şi industria alimentară, care continuă să-şi diminueze volumul împrumuturilor contractate deja al cincilea an consecutiv, iar în ultimul trimestru portofoliul ramurilor respective s-a redus cu 452 mln lei sau 84% din totalul portofoliului negativ, transmite IPN.

Totodată, chiar dacă volumul total de credite în trimestru II al anului curent a crescut, el rămâne a fi cu 14,1mlrd lei mai mic faţă de volumul record din trimestrul III al anului 2014. După acea perioadă absolut toate ramurile economiei naţionale au înregistrat o reducere a portofoliului împrumuturilor.

Cea ce a menţinut sistemul bancar pe linie de plutire, scrie Ioniţă, au fost creditele contractate de persoanele fizice pentru consum şi imobil, care în această perioadă au crescut cu 2,6 mlrd lei.

Analizând în ansamblu evoluţia creditări economiei naţionale în ultimii ani, Veaceslav Ioniţă formulează câteva concluzii. Astfel, cel mai mult s-a redus creditarea comerţului, însă  reducerea mai degrabă este o reacţie a industriei comerţului la criza economică. Comercianţii au acţionat întocmai cum este scris în manualele de management: şi-au redus dependenţa de creditele bancare prin creditarea de la furnizori, optimizarea stocurilor şi convingerea populaţiei să se crediteze în locul lor.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi  cu companiile de construcţii. Ele şi-au redus portofoliul de credite cu 912 mln lei, în schimb populaţia şi-a majorat volumul împrumuturilor pentru imobile cu 861 mln lei.

Este limpede, menţionează economistul, că băncile preferă să crediteze mai degrabă populaţia decât agenţii economici. Aceasta se explică prin faptul că cetăţenii, comparativ cu firmele, sunt mai buni de plată. Creditele neperformante la cetăţeni sunt de doar 3-3,5%, comparativ cu media pe sistemul bancar de 15-16%, iar pe anumite ramuri de 30-40%.

În opinia economistului, indicatorul care trebuie să atragă cel mai mult atenţia sunt creditele contractate de persoanele fizice pentru iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri mici. Aceste credite s-au redus mai mult de două ori – de la 1,7 mlrd lei la 860 mln lei. În  comportamentul populaţiei  se observă o înclinaţie alarmantă spre consum. În 2014, trei din 10 lei împrumutaţi de populaţie erau pentru investiţii în afacere, iar în prezent doar 1 din 10 lei este direcţionat în afaceri. Se poate afirma, că economia îşi revine lent, dar tot prin accelerarea consumului populaţiei.