Uniunea Economică Eurasiatică se va izola

Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), care, potrivit liderului de la Kremlin, ar urma să funcţioneze începând cu 1 ianuarie 2015, va izola economic Rusia, Belarusul, Kazahstanul şi Armenia. Totodată, ar putea avea loc şi o tentativă de a micşora dependenţa economică a acestor ţări de fluctuaţiile dolarului din SUA.

Adrian Lupuşor, directorul executiv al Expert-Grup, a explicat că trebuie să luăm în considerare că, atât dolarul cât şi euro sunt monede de referinţă, fiind recunoscute internaţional şi utilizate larg în majoritatea tranzacţiilor internaţionale, inclusiv comerţul cu resurse energetice de care depinde foarte mult Rusia.

Uniunea Economică Eurasiatică va renunţa la dolari şi euro

Această explicaţie survine în contextul în care ţările din UEE ar putea renunţa la dolari şi euro în favoarea monedelor naţionale în ceea ce priveşte plăţile mutuale interne. 

Tranzacţiile în dolari şi euro ar putea fi interzise în cadrul statelor membre ale Uniunii Economice Euroasiatice (UEE) - Rusia, Belarus, Kazahstan şi Armenia - şi, astfel, ar putea folosi doar monedele naţionale (rubla, rubla bielorusă, tenge kazah şi dramul armean) pentru plăţile mutuale interstatale. Decizia ar putea intra în vigoare din 2025-2030.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Consiliului Naţional de Plată al Rusiei a precizat că acest aspect de politică monetară regională este foarte important pentru ţările UEE. „Este necesară abordarea unei probleme de către băncile naţionale ale statelor membre înaintea excluderii dolarului american şi a monedei euro din tranzacţiile de plată interstatale”, a afirmat Muricev.

Lupuşor a subliniat că renunţarea la valutele străine trebuie făcută cu acceptul altor ţări, care nu neapărat îşi doresc acest lucru. El a precizat că declaraţiile din jurul UEE sunt, de fapt, speculaţii mai mult politice în contextul actual al tensiunilor geopolitice dintre marile puteri.

Uniunea va răspunde necesităţilor şi priorităţilor Rusiei

Expertul a menţionat că UEE, dincolo de nivelul tehnic de autoizolare economică, mai reprezintă şi un proces avansat de integrare ale ţărilor membre. Acest proces este influenţat, în mare parte, de politica economică comercială a Federaţiei Ruse, care este şi autorul acestei iniţiative. Astfel, politica macroeconomică de tip tarifar a acestei Uniuni va răspunde în primul rând necesităţilor şi priorităţilor Rusiei. Lupuşor a subliniat că aceasta este şi cauza disensiunilor care au început să se contureze între membrii ei. „Uniunea Vamală reprezintă şi o măsură de protecţie a acestor ţări împotriva altor ţări terţe şi acest lucru înseamnă, prin definiţie, aplicarea unor tarife vamale protecţioniste”, a precizat directorul executiv Expert-Grup.

În timp ce Republica Moldova urmează calea liberalizării comerţului, eliminând tarifele vamale la import şi export, în cadrul Uniunii Vamale este promovată o politică diametral opusă, mult mai protecţionistă faţă de produsele importate. Aceasta s-ar face tocmai pentru a răspunde necesităţilor economice ale Federaţiei Ruse care, în mod tradiţional, îşi protejează piaţa internă.

UEE va exista de anul viitor

Uniunea Economică Eurasiatică este o nouă asociere de state care îşi va începe activitatea pe 1 ianuarie 2015, înlocuind Comunitatea Economică Eurasiatică care, oficial, a încetat să existe din 10 octombrie. În prezent, membrii UEE sunt Rusia, Belarus, Kazahstan şi Armenia. Kârgâzstan este aşteptată să se alăture şi ea, în curând, Uniunii.

Conturile UEE răspund de o cincime din rezervele de gaze ale lumii şi de aproximativ 15% din rezervele de petrol. Tratatul privind crearea Uniunii Economice Eurasiatice a fost semnat de preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului pe 29 mai 2014 la Astana. Acordul de constituire este documentul de bază care defineşte înţelegerea dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan privind libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi a forţei de muncă, precum şi desfăşurarea politicilor, coordonate de comun acord sau colaborarea în sectoarele cheie ale economiei precum energia, industria, agricultura şi transportul.