Ucraina, acuzată că fură şi strică apa Republicii Moldova

Academia de Ştiinţe a Moldovei susţine că din cauza acţiunilor aplicate „cu rea-credinţă” de Kiev, moldovenii consumă apă otrăvită, iar marile bazine vor secătui.

Potrivit unui comunicat al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), resursele de apă din Republica Moldova se află într-o stare mai critică decât se crede. Şefa Laboratorului Hidrolobiologie şi Ecotoxicologie al AŞM, Elena Zubcov a dat alarma în privinţa pericolelor care vin în acest sens din Ucraina. Expertul susţine că este foarte important ca cel puţin în perioada estivală Ucraina să asigure debitul apei mai jos de barajul de la Naslavcea la cel puţin 150 m3/sec şi nu de 100-130 m3/sec, care „de fapt a devenit o normă permanenta, dar de rea-credinţă”. În caz contrar, savanţii moldoveni susţin că râul Nistru va ajunge la un punct de degradare ireversibil. 

„Mai mult, în rezultatul funcţionării complexului hidroenergetic Dnestrovsk, starea ecologică a fluviului Nistru s-a înrăutăţit considerabil şi anume: s-a dereglat regimul hidrologic, hidrochimic şi hidrobiologic prin fluctuaţii diurne bruşte ale nivelului apei, există poluare intensivă secundară, s-a micşorat capacitatea de autoepurare a fluviului, se dezvoltă abundent plantele acvatice, au dispărut specii valoroase de peşti, s-a înnămolit intensiv fluviul şi lacul de baraj Dubăsari. Este alarmant faptul că în sectorul Naslavcea-Otaci (dar actualmente şi în sectoarele inferioare) nivelul apei, deseori, scade până la dezgolirea fundului fluviului Nistru”, susţin reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 

Potrivit AŞM, este important de menţionat că de debitul apelor în râurile principale ale Moldovei depinde şi starea izvoarelor, fântânilor, apelor subterane, care au un impact direct asupra sănătăţii populaţiei.

Elena Zubco susţine că puţini cunosc de faptul că Ucraina a instalat, fără a înştiinţa autorităţile de la Chişinău, mai multe instalaţii mici hidroenergetice pe afluenţii Nistrului şi Prutului de pe teritoriul Ucrainei. „În rezultatul acestor acţiuni, apele din aceste râuri, prin diferite instalaţii (ţevi), utilizate pentru irigare şi alte necesităţi economice şi industriale, perturbează  grav cursul şi ecosistemul râurilor”, constată oamenii de ştiinţă de la Chişinău. 

Prin urmare, Academia de Ştiinţe a Moldovei declară că pentru rezolvarea acestei probleme stringente nu este suficientă doar colaborarea la nivel ştiinţific.  „Fără ratificarea de către Ucraina a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru,  semnat la Roma, la 29 noiembrie 2012, este imposibilă redresarea situaţiei ecologice în bazinul hidrografic al fluviului Nistru, în general, cât şi valorificarea durabilă a resurselor de apă, reducerea degradării şi restabilirea ecosistemelor Nistrului din sectorul medial şi inferior, prevenirea şi diminuarea consecinţelor provocate de factorii naturali şi antropogeni”, consideră Elena Zubcov. În acest context, savanţii moldoveni recomandă o abordare transfrontalieră (Moldova-România-Ucraina) privind problema resurselor acvatice, „restabilirea, în regim de urgenţă, a negocierilor asupra aspectelor funcţionării complexului hidroenergetic, inclusiv a staţiei Dnestrovsk, precum şi crearea unei comisii moldo-ucrainene. 

Menţionăm că râul Nistru a ajuns în această săptămână la un nivel critic, existând riscul declanşării unei situaţii excepţionale. Autorităţile de la Chişinău au cerut ajutoul Ucrainei, solicitând majorarea debitului de evacuare de la barajul Centralei de la Dnestrovsk, cerere la care nu au primit un răspuns.