Top trei politicieni care se bucură de încredere în Găgăuzia şi Taraclia
0Ex-liderul partidului Socialiştilor, Igor Dodon, este personalitatea politică în care au cea mai mare încredere respondenţii unui sondaj realizat în Taraclia şi Găgăuzia – 30,4% din respondenţi. În preşedinta ţării, Maia Sandu, au încredere 3,8% din intervievaţi, iar în liderul Partidului Politic Şor, Ilan Şor, 3,5%. Alţi 45,2% din respondenţi au spus că nu au încredere în nimeni.
Datele se conţin într-un sondaj prezentat de Institutul de Politici Publice (IPP), realizat în colaborare cu CBS Research şi prezentat într-o conferinţă de presă la IPN.
Cel mai popular politician în Găgăuzia este başcanul Irina Vlah. În Taraclia, cel mai mare rating îl au Veaceslav Lupov, primarul oraşului Taraclia, şi Ivan Pîslari, preşedintele raionului. Potrivit sociologului Vasile Cantarji, CBS Research, se observă o criză de ofertă politică, deoarece, ca şi la nivel naţional, cea mai mare pondere a respondenţilor au spus că nu au încredere în nimeni.
Circa o treime din respondenţi au răspuns că îi interesează politica la nivel naţional sau local. În mod detaşat, cu cel mai mare grad de încredere se situează biserica, urmată de primărie şi de instituţii precum poliţia sau armata. Cel mai scăzut nivel de încredere, la fel ca şi la nivel naţional, respondenţii manifestă faţă de partidele politice, justiţie, dar şi ONG-uri.
Situaţia lingvistică şi mediatică duce la fenomene de concentraţie a preferinţelor politice, lucru vizibil şi în cadrul alegerilor, susţine Vasile Cantarji. Printre partidele care reprezintă cel mai bine interesele Găgăuziei sau Taracliei a fost menţionat Partidul Socialiştilor, urmat de Partidul Politic „Şor” şi Partidul Comuniştilor. PAS se află pe al patrulea loc în top. 22% din respondenţi au spus că nici un partid nu le reprezintă interesele.
Întrebaţi care sistem politic li se pare mai bun, 56,4% din respondenţi au ales opţiunea „sistemul sovietic, pe care l-am avut înainte de anii 90”, 16,2% au optat pentru „sistemul actual din Federaţia Rusă” şi doar 6% au indicat „sistemul democratic occidental” ca fiind cel mai bun.
Organizarea politică viitoare a Republicii Moldova este văzută diferit de către locuitorii din Găgăuzia, comparativ cu locuitorii raionului Taraclia. În Găgăuzia, 33,6% din respondenţi văd viitorul Republicii Moldova în calitate de stat independent federativ, cu Transnistria şi Găgăuzia în calitate de subiecţi ai federaţiei şi doar 18,3% consideră că Republica Moldova va fi un stat independent unitar. În Taraclia, 27,8% din respondenţi consideră că Republica Moldova va fi un stat unitar şi doar 11,4% văd ţara în calitate de stat federativ. În acelaşi timp, 17,4% din totalul respondenţilor consideră că Republica Moldova ar putea intra în componenţa Federaţiei Ruse. 2,5% văd ţara în componenţa UE, iar 1,1% – în componenţa României.
Dacă duminica viitoare ar ave loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea Eurasiatică, 17,6% vor vota pro UE, iar circa 43% pro Uniunea Euroasiatică.
Cât priveşte sursele de informare pe care le au cetăţenii, sondajul arată că majoritatea respondenţilor preferă să privească ştirile, emisiunile, să citească ziarele sau site-urile web în limba rusă. Mass-media din Federaţia Rusă se bucură de cea mai mare încredere – peste 50% din respondenţi au „mare încredere” sau „o oarecare încredere” în mass-media din Federaţia Rusă. Un nivel moderat de încredere este manifestat faţă de mass-media din Republica Moldova, iar cel mai scăzut nivel de încredere este manifestat faţă de mass-media din România, Ucraina şi Europa în general.
În top trei canale din care se informează respondenţii din cele două regiuni se înscrie RTR Moldova, Primul în Moldova şi NTV Moldova, canale care retransmit exclusiv sau parţial producţie mediatică din Rusia.
Eşantionul a fost realizat pe 620 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, prin metoda de interviu faţă în faţă, prin intermediul calculatorului. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia UTA Găgăuzia şi Taraclia, cu o eroare de ± 3,9%. Perioada de colectare a datelor a fost 16 septembrie-2 octombrie.