Televiziunea a muţit
0Persoanele cu deficienţe de auz nu se mai pot informa din programele TV din Moldova după ce de pe ecrane au dispărut translatorii de limbaj mimico-gestual.
„Imagini inutile" - astfel descriu televiziunea moldovenii cu deficienţe de auz. Izolaţi de autorităţile noastre într-o lume mută, ei spun că, din lipsa interpreţilor la posturile locale, ştiu mai bine ce se întâmplă peste hotare decât în ţară. „Mă uit la televizor ca la o fotografie, pentru că văd doar nişte imagini, dar nu înţeleg nimic. De cele mai multe ori, televizorul este setat pe canalele din Rusia deoarece, datorită translatorilor de acolo, pot urmări atât ştirile, cât şi emisiunile", spune Svetlana Dolgopolov (53 de ani) din Chişinău.
La fel de nemulţumit de dispariţia traducătorilor de la TV este şi Nicolae Filatov (71 de ani). Între timp, bărbatul a devenit o sursă de informare pentru cei care frecventează Asociaţia Surzilor din Moldova. „Citesc ziarele, mă informez pe internet şi apoi le povestesc şi lor. Problema este că 70% din oamenii cu deficienţe de auz sunt necărturari", explică pensionarul, care lucrează cu 200 de veterani la asociaţie.
ÎNLOCUIŢI CU BANDA DE ŞTIRI
Am încercat să aflăm unde au dispărut prezentatorii care traduceau sincron ştirile în limbajul semnelor la postul public de televiziune. „Din motive financiare, aceştia au fost disponibilizaţi. Acum avem în toată ţara nouă interpreţi licenţiaţi, care revin la 5.000 de persoane cu deficienţe de auz. Puţini, dar nici aceştia nu sunt angajaţi. Pentru aceşti oameni, câteva minute de ştiri cu un interpret sunt extrem de importante", afirmă Natalia Babici, care a lucrat ca translator atât la televiziunea naţională, cât şi la una privată.
Traducătorii au fost înlocuiţi cu banda de ştiri de pe ecran, însă aceasta este practic inutilă pentru surzi. Pe lângă faptul că mulţi nu ştiu să citească, există şi problema limbii pe care o cunosc, româna sau rusa. După o serie de demersuri ale asociaţiei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a promis că va găsi o soluţie. „Am discutat cu reprezentaţii Moldova 1 şi ne-au promis că vor găsi o metodă de a aplica această prevedere legală. Probabil, asta se va întâmpla după desemnarea noului director. Începând cu luna septembrie, vom insista asupra acestui subiect", ne-a dat asigurări Marian Pocaznoi, preşedintele CCA.
„SUNTEM ÎN VACANŢĂ“
Aceleaşi promisiuni le-am auzit şi de la directorul interimar al televiziunii naţionale. „Traducătorii vor reapărea. Acum suntem în vacanţa de vară şi cred că vom relua discuţiile în toamnă. Căutăm posibilităţi", s-a justificat Efim Josan. Experţii au însă o altă explicaţie. „Autorităţile care trebuie să rezolve această problemă sunt şi ele surde. Lipsa interpretării mimico-gestuale, cel puţin la televiziunea publică, este o încălcare a drepturilor acestor cetăţeni", a opinat Anatolie Munteanu, avocat parlamentar.
Legea obligă doar postul public să asigure traducere surzilor
Codul Audiovizualului prevede „accesul persoanelor cu deficienţe de auz la emisiunile televizate de importanţă majoră şi de actualităţi este garantat prin interpretarea, din contul radiodifuzorului, acestora în limbajul mimico-gestual cel puţin 20 de minute din timpul zilnic de emisii ale serviciului de programe". Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis însă să oblige doar postul public de televiziune să respecte această prevedere.
Totuşi, Marian Pocaznoi, preşedintele CCA, nu exclude că pe viitor instituţia va insista ca toate canalele cu acoperire naţională să asigure traducere surzilor. Din start, translatorii erau plătiţi de Asociaţia Surzilor, dar legea a obligat companiile media să le dea salarii. Potrivit interpreţilor disponibilizaţi, în bugetul postului Moldova 1 nu erau prevăzute aceste surse.