Situaţie tensionată la şcolile româneşti din stânga Nistrului. Speranţa din noul an

Anul 2015 nu a fost diferit de ultimii 25 de ani pentru elevii şi profesorii români din stânga Nistrului. Autorităţile separatiste şi-au făcut un obicei din a le crea probleme şi a încerca să le facă imposibilă existenţa. Directorii liceelor teoretice „Alexandru cel Bun” din Tighina şi „Lucian Blaga” din Tiraspol ne-au povestit câteva dintre lucrurile cu care s-au confruntat în acest an şi ce aşteptări au de la anul 2016.

Directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, încearcă să vadă partea plină a paharului. În discuţia noastră, ne-a spus că pe plan educaţional a fost „un an cu realizări bune”. Profesorul se mândreşte cu faptul că elevii din stânga Nistrului au avut rezultate bune la bacalaureat. „Cea mai mare realizare a fost faptul că anul acesta toţi elevii noştri au susţinut cu brio bacalaureatul. Este una din puţinele instituţii de învăţământ din Republica Moldova care nu a avut nici o restanţă. Asta ne bucură şi ne mai bucură faptul că am putut să păstrăm contingentul de elevi care a fost anul trecut. Chiar dacă au plecat 34 de elevi după absolvire, am suplinit aceste locuri, pentru instituţia noastră de învăţământ numărul acesta fiind unul destul de mare”, ne-a spus profesorul.

Service auto în curtea şcolii

Ion Iovcev povesteşte că, din păcate, nici în acest an nu le-au lipsit problemele din partea autorităţilor regiunii separatiste, probleme create numai pentru simplul motiv că sunt români care vor să-şi păstreze tradiţiile, să-şi vorbească limba şi să studieze în limba lor maternă.

„Din partea autorităţilor locale au fost destule dificultăţi. Şi-au schimbat de mai multe ori tactica, însă strategia a rămas aceeaşi. Dat fiind că nu pot să distrugă aşa, direct, această instituţie, încearcă diferite metode. De exemplu, aici, curtea şcolii, după cum vedeţi, este plină de diferite mijloace de transport vechi. Aceasta deoarece ei au transformat curtea şcolii într-un service auto pentru maşinile şi autobuzele vechi. Noi închiriem această clădire de pe strada Odesa numărul 75 pentru care plătim peste 500 de mii de lei pe an. Când ne-am adresat administraţiei locale, aceasta ne-a spus: «Voi plătiţi chiria numai pentru clădire, curtea nu vă aparţine»”, îşi aminteşte directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.

Alegerile ilegale - o pauză de la probleme

Vorbind în continuare despre dificultăţile create în mod sistematic de către cei de la Tiraspol, profesorul spune că este un pic suprins de faptul că încă nu are probleme serioase în legătură cu faptul că, recent, instituţiei pe care o conduce i-a expirat contractul de chirie pentru sediu. Ion Iovcev crede că administraţia separatistă a fost ocupată până acum cu aşa-zisele alegeri din regiune, care au avut loc pe 29 noiembrie. În context, directorul şi-a exprimat speranţa că odată cu aceste alegeri se va schimba ceva, însă, spune el „evident, nu mă grăbesc să am prea mari aşteptări”.

Ion Iovcev crede, totodată, că ataşamentul autorităţilor de la Chişinău faţă de instituţiile de învăţământ româneşti din stânga Nistrului ar putea fi mult mai bun decât este. „Suntem finanţaţi, suntem auziţi, dar ar trebui făcute mai multe pentru această şcoală că nu se face pentru mine sau pentru profesori, ci se face pentru copii şi pentru viitorul acestei ţări”, afirmă pedagogul.

Pentru anul 2016, directorul liceului românesc „Lucian Blaga” din Tiraspol nu îşi doreşte decât „cât mai puţine probleme din partea autorităţilor” şi sănătate pentru profesorii şi elevii instituţiei pe care o conduce.

Problemele au devenit o „tradiţie”

O situaţie cu nimic mai bună decât cea din Tiraspol găsim la Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina. Directoarea instituţiei, Maria Roibu, ne spune că acest sfârşit de an este mai liniştit faţă de cel din 2014, însă lucrurile rămân a fi în continuare tensionate.

„Anul trecut, am avut foarte mari probleme cu reîncheierea contracului de arendă pentru clădirea liceului nostru. Timp de şapte luni nu am putut ajunge la o înţelegere privind conţinutul şi termenul contractului”, îşi aminteşte directoarea. Aceasta a confirmat că autorităţile nerecunoscute din stânga Nistrului au încercat de multe ori să le pun piedici, însă până la urmă au reuşit să rezolve problema. Dar nici anul 2015 nu a fost unul bun şi productiv. „Neliniştea aceasta pe care o avem în permanenţă în suflet, şi nu numai, ne face să nu putem merge înainte. Liniştea aceasta relativă de acum de la sfârşit de an este doar aparentă. Noi nu putem să ne relaxăm pentru că nu ştim niciodată la ce să ne aşteptăm de la ei. Vă daţi seama cum e. Ei sunt dirijaţi de la Moscova şi în orice moment, dacă primesc o indicaţie de acolo, schimbă imediat macazul. Vă puteţi imagina, în anul acesta am achitat aşa-zisei administraţii locale pentru chiria clădirii 1 milion 800 de mii de lei”, ne-a spus directoarea Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina.

Interes condiţionat de context

Maria Roibu este dezamăgită de atitudinea pasivă a autorităţilor de la Chişinău faţă de problemele cu care se confruntă şcolile din stânga Nistrului. Directoarea ne spune, totuşi, că anumite persoane înţeleg foarte bine situaţia şcolilor din stânga Nistrului şi depun eforturi corespunzătoare pentru a le ajuta. La mod general însă, lucrurile stau altfel.

„Apreciez relaţia pe care o avem cu Biroul de Reintegrare. Când apare o problemă, indiferent de natura ei şi de momentul când are loc, reuşim tot timpul să intrăm în contact, să vorbim şi să încercăm să găsim soluţii. Mi-aş dori ca cei de la ministerele de la Chişinău să ţină cont de faptul că noi existăm şi de faptul că noi suntem în condiţii speciale şi să nu spună că noi primim mai mult decât cei din restul republicii. Să înţeleagă lucrurile şi să fie sinceri cu gândul la noi şi cu acţiunile, nu doar atunci când sunt impuşi de situaţii”, a comentat Maria Roibu.

Mai multe poduri peste Nistru

În anul viitor, directoarea îşi doreşte, totodată, o colaborare mai intensă cu profesorii şi elevii de pe malul drept al Nistrului, care să se manifeste prin mai multă interacţiune directă pentru ca fiecare să facă cunoştinţă cu realităţile celorlalţi.

„În 2016, din păcate, din nou, nu ştiu la ce să mă aştept şi nici nu ştiu ce-mi doresc cel mai mult. Îmi doresc, de exemplu, ca să se rezolve măcar problema transportării oricăror bunuri pe care le ai cu tine prin aceste aşa-zise vămi afurisite din regiunea transnistreană. Vă imaginaţi că eu nu pot nici măcar să mă întorc înapoi cu un calculator pe care l-am dus la reparaţie?! E nevoie de tot felul de documente că-l duci, că-l aduci şi aşa mai departe. Şi toate acestea, doar pentru că aşa vrea Moscova să fie”, conchide directoarea liceului românesc din Tighina.

În prezent, în regiunea transnistreana funcţionează opt şcoli cu predare în limba română, subordonându-se Ministerului Educaţiei de la Chişinău. În aceste instituţii învaţă peste două mii de elevi, aproape jumătate dintre ei fiind la liceele „Lucian Blaga” din Tiraspol şi „Alexandru cel Bun” din Tighina.