Schimbarea la Faţă a lui Isus Hristos. Nu doar azi se sfinţesc şi se consumă struguri şi mere

Creştinii-ortodocşi de rit vechi sărbătoresc, astăzi, 19 august, Schimbarea la Faţă a Domnului Isus Hristos, care este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti închinate Mântuitorului.

Preotul Andrei Rusu de la Biserica Sf. Dumitru din Chişinău ne spune că, din punct de vedere religios şi cronologic, „sărbătoarea Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Hristos reprezintă ziua când Isus Hristos şi cei trei ucenici de încredere - Petru, Ioan şi Iacob - au plecat la Ierusalim să mânânce Paştele, înainte de patimele lui Hristos. Ajungând la Ierusalim, în regiunea Betania, Isus îl învie pe Lazăr, după care merg mai departe şi urcă pe muntele Tabor să se roage cu cei trei ucenici. În timpul rugăciunii îşi schimbă înfăţişarea – hainele lui erau albe ca zăpada, iar faţa îi lumina ca soarele, lângă Hristos apare prorocul Ilie şi Moise, două persoane din Vechiul Testament. Ucenicii Petru, Ioan şi Iacob devin impresionaţi şi speriaţi de cele văzute. Iar după ce îşi revin îl roagă pe Hristos să zidească trei colibe - una pentru Isus şi altele două pentru Moise şi Ilie. Astfel, avem certitudenea că el este fiul lui Dumnezeu şi descoperim dumnezeirea şi raiul”. 

De ce o sărbătorim vara şi nu înaintea sărbătorii Învierii lui Hristos? „Pentru a nu ştirbi din lumina şi bucuria sărbătorii, motiv pentru care e sărbătorită la o dată fixă la sfârşit de vară. Pentru a îndulci postul cu bucurie, este singura zi din Postul Sfintei Marii în care se dă dezlegare la peşte, vin şi ulei”, argumentează pretul Andrei Rusu (foto).

Sărbătoarea mai este numită în popor şi „Probrajnia”, care „vine de la denumirea sărbătorii din limba slavonă sau slavona bisericească – „Преображение Господа Бога”. Pentru că noi am fost mai mult de 100 de ani sub Imperiul Ţarist şi în Biserică slujbele se ţineau în slavonă, iar lumea aşa a prins şi a transmis din generaţie în generaţie”, explică preotul.

Pe lângă semnificaţia teologică a acestei sărbători, oamenii obişnuiesc să aducă la Biserică struguri şi mere pentru a-i sfinţi, pentru că se crede că în această zi se sfinţesc şi din ziua aceasta îi pot consuma din plin. „Această tradiţie vine din Rusia, unde strugurii şi merele se coc mai târziu, chiar în ajunul sărbătorii. Încă de pe vremuri de mult apuse, creştinii sfinţesc la biserică din prima roadă de fructe, astfel se aduce mulţumire lui Dumnezeu pentru bogăţiile pământului. În Republica Moldova, strugurii şi merele se coc devreme, motiv pentru care creştinii îi pot sfinţi la orice sărbătoare, inclusiv duminica, după care îi pot consuma. Nu este un păcat dacă îi mâncăm până la sărbătoare”, ne explică tradiţia părintele Andrei Rusu.  

De asemenea, ca orice sărbătoare religioasă se sărbătoreşte prin slăvirea lui Dumnezeu. „Este o zi în care e binevenit să ne împărtăşim şi să facem milostenie, dar nu este o zi de lene în care se scuipă seminţe de floarea soarelui şi se priveşte televizorul”, mai adaugă părintele.