Revoluţia furată: comuniştii alungaţi în 2009 s-au întors în 2015

Aproape 2.000 de oameni s-au adunat în centrul Chişinăului pentru a protesta faţă de deturnarea sensului evenimentelor din 5-7 aprilie 2009 şi pentru a comemora victimele represiunilor rezultate în urma intervenţiei forţelor de ordine.

La şase ani de la evenimentele din aprilie 2009, justiţia de la Chişinău a pronunţat doar două condamnări în dosarul abuzurilor: fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc şi fostul poliţist Ion Perju – însă ambii condamnaţi au părăsit Republica Moldova înainte ca sentinţele să fie puse în executare. În plus, evoluţiile politice actuale au stârnit dezamăgirea participanţilor la Marşul Tăcerii din Chişinău.

Dezamăgire generală

Mii de oameni au răspuns la aperlul Platformei Civice Dreptate şi Adevăr, strângându-se în scuarul catedralei din Chişinău pentru un marş al tăcerii care s-a oprit în faţa Parlamentului. Cuvântul de ordine al evenimentului a fost dezamăgirea. Înarmaţi coar cu steaguri tricolore şi drapele ale Uniunii Europene, participanţii la protest şi-au exprimat dezamăgirea faţă de evoluţiile politice: partidele care au beneficiat de îndepărtarea comuniştilor au reuşit să-i readucă pe comunişti la putere, deşi nu pe faţă.

Mesajul marşului

Platforma Civică Demnitate şi Adevăr au venit cu o serie de solicitări clare: condamnarea tuturor făptaşilor crimelor din 7 aprilie 2009; identificarea şi judecarea vinovaţilor de distrugerea sistemul financiar-bancar şi sărăcirea cetăţenilor; reformarea reală a sistemului de drept şi asigurarea unei combateri veritabile şi nu mimate a corupţiei.  „Revoluţia tinerilor le-a fost furată de o mână de criminali. Astăzi vom demonstra ca avem demnitate. Vom aduce un omagiu celor ce au suferit în acele zile de aprilie în comisariatele de poliţie, unde erau chemaţi judecătorii, care pronunţau, încălcând legislaţia, sentinţe tinerilor care îşi doreau schimbări în ţara lor”, susţin reprezentanţii Platformei DA. „Dacă ne dorim o societate bazată pe demnitate şi adevăr, dacă vrem pedepsirea penală a vinovaţilor şi sechestrarea averilor ilicite ale marilor corupţi, dacă vrem instituţii libere şi pedepsirea severă a infractorilor, a sosit ora deşteptării şi implicării fiecăruia dintre noi! A venit timpul să ne manifestăm solidar şi public!”, se arată în apelul Platformei Civice Demnitate şi Adevăr.

Făptaşii nepedepsiţi

Tot duminică, Amnesty International Moldova a organizat un protest faţă de lipsa de sancţiuni pentru cei respondabili de abuzurile comise în aprilie 2009 sub sloganul ”Im(p)unitatea parlamentară nu este o vacă sacră!„ Participanţii la protest au adus în faţa Parlamentului de la Chişinău o vacă improvizată, amintindu-le funcţionarilor că imunitatea, care i-a protejat în toţi aceşti ani, nu este o vacă sacră.

Amnesty International aminteşte că din  cele 108 de plângeri înregistrate pentru abuzurile din aprilie 2009, au fost iniţiate 102 cauze penale şi doar 31 de dosare au fost expediate în instanţele de judecată. Drept urmare, 14 poliţişti au primit pedepse cu suspendare şi 22 de poliţişti au fost achitaţi. Organizaţia acuză faptul că tergiversarea rezolvării acestor dosare a avut drept efect atingerea termenului de prescripţie pentru majoritatea faptelor.

În 2015 au fost condamnate la privaţiune de libertate două persoane, fostul general Gheorghe Papuc şi poliţistul Ion Perju, pentru acţiuni care au favorizat tortura şi relele tratamente dar şi acţiuni care au dus la decesul lui Valeriu Boboc. Doar pentru o clipă am fost martorii unui fapt inedit. Instanţele judecătoreşti şi-au manifestat dorinţa de a-şi onora obligaţiunile de serviciu în faţa societăţii. Inculpaţii, însă, au fost lăsaţi să se eschiveze de pedeapsa penală, de către organele de poliţie, care aveau obligaţia să întreprindă toate măsurile pentru a reţine persoanele. Altfel spus, criminalii au fost lăsaţi să fugă. Asta în percepţia autorităţilor ţine de “supremaţia legii într-un stat de drept.

Cristina Pereteatcu, Amnesty International

Instituţiile din Republica Moldova au demonstrat că nu sunt capabile să investigheze încălcarea drepturilor omului şi să aplice pedepse pentru cei care încalcă drepturile omului indiferent de forţele politice de la putere. Situaţia nu s-a schimbat nici după condamnările la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, nici după recomandările şi rapoartele instituţiilor internaţionale. În februarie 2015 cu toţii am avut şansa ca cel puţin fostul ministru şi fostul comisar al municipiului Chişinău, să fie condamnaţi. Dar nu a fost să fie. Impunitatea este în continuare la nivel de lege.

Ion Guzun, CRJM

Responsabilitatea instituţionala a procuraturii în faţa societăţii nu poate fi măsurată decât prin trimiterea în judecată a tuturor torţionarilor cu prezentarea probelor adecvate şi necesare strategiei eficiente de condamnare.

Sergiu Ostaf, CREDO

Chiar dacă guvernul a achitat sume importante în baza deciziilor CtEDO victimelor torturii din aprilie, acesta nu a depus eforturi substanţiale pentru a identifica problemele care au dus la condamnare şi a propune soluţii. În dosarul 7 aprilie procurorii nu lucrează, pentru că politicienii doresc asta.

Vadim Vieru, Promo-Lex