Republica Moldova, codaşă la capitolul accesul la informaţiile de interes public
0Instituţiile de stat din Republica Moldova au cel mai mare termen de examinare a unei solicitări cu privire la oferirea unei informaţii publice - 15 zile lucrătoare. Potrivit unei iniţitive a societăţii civile, acest termen urmează a fi redus la zece zile calendaristice.
Centrul de Jurnalism Independent a organizat o masă rotundă în cadrul căreia s-au dezbătut un set de propuneri pentru modificarea Legii privind accesul la informaţie. În prezent, solicitantul de informaţii de la o instituţie de stat din Moldova primeşte un răspuns după 15 zile lucrătoare, ceea ce este prea mult în comparaţie cu ţările europene.
Reducerea termenului de la 15 la 10 zile
În Slovacia, de exemplu, autorităţile au obligaţia de a răspunde la solicitările de informaţii în cel mult opt zile calendaristice, în România termenul este de cel mult zece zile, iar în Norvegia, Bulgaria şi Olanda - de cel mult 14 zile calendaristice. De menţionat că, în anul 2000, Republica Moldova a fost prima dintre statele CSI care a adoptat o lege europeană privind accesul la informaţii.
Micşorarea termenelor de furnizare a informaţiei devine un deziderat stringent, în contextul în care Republica Moldova implementează strategia de guvernare electronică, constată experţii media. Unele servicii publice au fost digitalizate, au fost create baze de date, fapt care presupune simplificarea colectării şi accesării a informaţiilor oficiale.
Sancţiuni pentru funcţionari
O altă propunere se referă la stabilirea unor sancţiuni mai dure pentru nerespectarea termenelor de oferire a unui răspuns oficial. În prezent, Codul Contravenţional prevede că încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie sau a celor cu privire la petiţionare se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de lei pentru persoana fizică şi cu amendă de la 600 la 1.000 de lei pentru şefii de instituţie. Cu 900-1.000 de lei sunt amendaţi şefii de instituţii în cazul în care răspunsul la solicitare este unul eronat şi nu corespunde adevărului.
Potrivit noilor prevederi, persoana fizică va fi amendată cu 2.000-3.000 de lei, iar şefii de instituţii - cu 6.000-8.000 de lei. Pentru oferirea unor date eronate, persoana cu funcţie de răspundere va fi sancţionată cu o amendă de la 8000-10.000 de lei. Cu toate acestea, constată participanţii la masa rotundă, în Republica Moldova lipsesc cazurile de amendare a angajaţilor sau a şefilor de instituţii pentru nerespectarea termenelor de oferire a unui răspuns sau pentru oferirea unor date eronate. Procedura de sancţionare este complicată, pentru că de aceasta ar trebui să se ocupe poliţistul sectorist. Ar părea absurd ca un poliţist de sector să amendeze un deputat pentru oferirea unor informaţii eronate.
Petiţii şi cereri. Confuzia creată
În Slovacia, statul cu cea mai eficientă lege privind accesul la informaţie, amenda constituie circa 2.000 de euro.
O altă chestiune discutată în cadrul mesei rotunde s-a referit la faptul că cererile privind accesul la informaţie sunt confundate cu petiţiile. Funcţionarii ar fi induşi în eroare de faptul că cererile privind oferirea de informaţii sunt înregistrate într-un registru al petiţiilor. Petiţiile, potrivit legii, sunt examinate în termen de 30 de zile. Pentru a fi evitată această confuzie se propune ca cererile cu privire la accesul la informaţie să fie înscrise în „Registrul de evidenţă şi control al cererilor cu privire la accesul la informaţie”.