Opinii. Un război în secolul 21 înseamnă pe lângă multă suferinţă şi multă manipulare

Panica din jurul pretinsului deficit de produse petroliere şi alimentare este una artificială şi face parte din războiul informaţional menit să genereze haos şi destabilizare în Republica Moldova. Este opinia mai multor experţi de la Chişinău, potrivit cărora un război în secolul 21 înseamnă extrem de multă dezinformare, iar ţara noastră este lovită din plin de acest fenomen, notează IPN.

Experţii în domeniul economic spun că războiul din Ucraina reprezintă un adevărat şoc pentru bugetele ţărilor din regiune, Republica Moldova fiind direct afectată din punct de vedere economic. Totuşi, decizia autorităţilor de la Kiev de a interzice exportul a o mare parte din produse, nu ar trebui să determine cetăţenii să ia cu asalt rafurile magazinelor. Panica din jurul pretinsului deficit de produse petroliere, produse alimentare sau farmaceutice este una indusă artificial.

„Este o tragedie şi un şoc negativ pentru economie. Războiul ne arată vulnerabilităţile economice acumulate în cei 30 de ani de Independenţă. Nu sunt motive de panică în privinţa produselor. Problema de logistică, de livrare a produselor din Ucraina poate fi soluţionată în câteva zile, cu preluarea produselor din alte state. Chiar dacă frontul militar, unde cad bombe, la propriu, este în Ucraina, frontul războiului informaţional este mult mai larg. Trebuie să fim pregătiţi pentru noi atacuri care să stimuleze panica în societate”, a spus directorul executiv Expert-Group, Alexandru Lupuşor, în cadrul emisiunii „Bună seara” de la postul public de televiziune.

Potrivit lui Iulian Groza, membru al Consiliului Suprem de Securitate, informaţiile false privind deficitul de produse petroliere sau incapacitatea statului de a asigura populaţia cu produse alimentare este parte a unei campanii de dezinformare, promovată intens în toate statele din regiune.

„Acest impuls al oamenilor este o reacţie la o activitate intenţionată de dezinformare sau de amplificare a panicii legate de deficitul de sare, de exemplu. Acest lucru s-a întâmplat şi pe piaţa petrolieră. S-a întâmplat acest lucru şi în România şi Bulgaria. Este foarte clar că este vorba despre o campanie concertată care se adaugă la celelalte informaţii false legate de mobilizarea armatei, interzicerea ieşirii bărbaţilor din ţară, alertă privind sistemul de testare a alarmelor. Toate aceste lucruri fac parte din aceeaşi campanie, al cărei scop este de a genera panică, panica poate genera haos şi destabilizare”, a spus directorul executiv IPRE, Iulian Groza.

Şi experţii de media spun că unul dintre elementele războiului hibrid este propaganda şi dezinformarea, atât de răspândite în Republica Moldova. Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, spune că astfel de fenomene pot fi contracarate prin creşterea nivelului de educaţie a populaţiei.

„Un război înseamnă multă suferinţă, vieţi distruse. Dar un război în secolul 21 înseamnă şi foarte multă manipulare şi dezinformare. Războaiele moderne se poartă nu doar cu tancurile, dar şi cu pixurile. Suntem martori în aceste 16 zile la un val fără precedent de dezinformare din partea Kremlinului în raport cu această agresiune. Acest război ar trebui să însemne şi o mai mare rezilienţă din partea cetăţenilor şi a statului faţă de dezinformare. Această rezilienţă vine dintr-o educaţie generală. Noi avem o mare problemă cu mulţi cetăţeni care nu sunt obişnuiţi să citească, să se informeze, oameni care cred mai curând în zvonuri, decât în fapte”, a spus Petru Macovei.