Omul care a creat un sistem (P)

Eugeniu Şlopac este omul care a stat la baza constituirii sistemului de asigurări în Republica Moldova. Nu este o afirmaţie exagerată. Prin voia sorţii, anume această persoană s-a aflat, într-un moment decisiv pentru societate şi pentru ţară, în punctul de pornire şi a generat evenimente şi fapte care au constituit în timp ceea ce numim astăzi piaţa naţională a asigurărilor.

Eugeniu Şlopac, managerul general al companiei ASITO, economist. Până în anul 1989 a activat în funcţia de economist principal şi şef adjunct al trustului Moldselhozmontaj. În decembrie 1989, prin decizia Guvernului Druc, a fost ales să conducă o importantă ramură a sistemului financiar – Direcţia de Stat a Asigurărilor, care atunci era o subdiviziune unională a fostului Gosstrah. Din 1991 este preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei ASITO (1999-2007 - QBE ASITO, cu participarea capitalului australian). În anul 1999 este ales în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Economiei pe lângă preşedintele Republicii Moldova. Între decembrie 1999 şi februarie 2000 a fost vicepremier, ministru al Economiei şi Reformelor. 

Şi-a început profesia de asigurator la vârsta de 39 ani şi astăzi, după mai bine de două decenii, numele lui Eugeniu Şlopac este identificat cu denumirea primei şi celei mai mari companii de asigurări din Moldova - ASITO. S-ar putea spune că 23 de ani de activitate în funcţia de conducator al acestei companii e o cifră-record, dacă o raportăm la destinul parcurs în această perioadă de ţara noastră. A fost o perioadă a aspiraţiilor incerte, a dorinţei de schimbare, a greutăţilor şi erorilor la care este supus la început de drum orice stat în devenire. Dar a fost şi o perioadă a ambiţiilor de a reuşi, a perseverenţei şi a muncii asidue, care îţi poate aduce satisfacţia succesului şi a împlinirii.

La începuturi, această profesie nu era una prestigioasă şi chiar nu intenţiona să se reţină prea mult. A acceptat să conducă această ramură, marginalizată pe atunci, mai mult din porniri patriotice, considerând drept o datorie a fiecăruia să contribuie cu ceva la temelia tânărului stat în devenire. În perioada sovietică, sistemul se ţinea pe trei piloni: asigurarea obligatorie a bunurilor întreprinderilor agricole (în jur de 60% din portofoliu), asigurarea obligatorie a construcţiilor şi asigurarea obligatorie a militarilor şi angajaţilor MAI.

A demonopolizat domeniul

Pe atunci, Ministerul Finanţelor lua în calcul inclusiv lichidarea acestui domeniu oarecum nespecific economiei ţării, iată de ce conducătorul singurei organizaţii de asigurări a primit „carte blanche“ în găsirea unei modalităţi de separare de Gosstrakh ce ar satisface atât necesităţile pieţei, cât şi interesele agenţilor economici şi ale persoanelor fizice asigurate. O legislaţie pe care s-ar fi putut baza în acţiunile pe care urma să le întreprindă nu exista. În 1990, după multe evaluări şi analize, Eugeniu Şlopac a înaintat Guvernului un proiect de hotărâre privind demonopolizarea acestui gen de activitate. Nu erau clare nici viziunile asupra formelor juridice şi organizaţionale care urmau a fi adoptate, însă experienţa internaţională sugera o singură cale: societate pe acţiuni. Dar şi o lege cu privire la societăţile pe acţiuni pe atunci nu exista. Era doar o oarecare hotărâre de Guvern, de aceea a purces de unul singur la închegarea statutului societăţii pe acţiuni.

Astfel, la 6 iunie 1991, într-un birou al Ministerului Finanţelor, a avut loc adunarea de constituire a societăţii pe acţiuni ASITO (ASIGUR TOT) - prima companie de asigurări din Republica Moldova. Au fost invitate să participe la capitalul societăţii mai multe întreprinderi importante din diverse domenii, structuri bancare, precum şi colectivul Gosstrah, care număra în jur de 2.000 de salariaţi, şi toţi au devenit acţionari ASITO S.A. Pe atunci, conform unei decizii a URSS, exista un aşa-numit fond de stimulare economică, care, cu acordul colectivului, a fost de asemenea inclus în capitalul social al ASITO. Aşa a aparut o structură nouă, neobişnuită pentru acele timpuri, cu un consiliu de supraveghere, o comisie de cenzori, un consiliu de administraţie şi alte atribute specifice unei societăţi pe acţiuni. Altfel spus, întâmplarea sau destinul au făcut ca omul potrivit să ajungă în locul potrivit exact la timpul potrivit. Lucrurile nu se produc de la sine, ele sunt generate de vizionari şi de oameni cu aptitudini să vadă dincolo de orizonturi, temerari care, odată ce şi-au asumat o sarcină, nu vor trăda şi nu vor abandona. În Rusia, bunăoară, nu s-a găsit un Eugeniu Şlopac care să salveze şi să revalorifice Gosstrah-ul, un gigant cu structură consolidată, care putea să se transforme în una dintre cele mai mari companii de reasigurări din Estul Europei.

Prima lege a asigurărilor

Anume specialiştii ASITO au elaborat în 1993 proiectul primei Legi cu privire la asigurări şi anume Eugeniu Şlopac, managerul general al companiei, l-a prezentat în Parlament, care l-a adoptat la 15 iunie 1993. Nici într-o altă ţară din spaţiul ex-sovietic nu exista în acel moment o lege care să reglementeze asigurarea obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor de autovehicule (RCA). Azi nu ne putem imagina că am putea circula liber pe drumurile ţării, cu atât mai puţin peste hotare, fără o asigurare de răspundere civilă. Efectele adoptării acestei legi au fost şi sunt benefice în egală masură pentru cetăţean şi asigurator, dar şi pentru economia statului în ansamblu. La fel de important ramâne rolul acelui om, acelei forţe motrice, acelui pionier în activitatea de asigurare modernă - Eugeniu Şlopac.

Angajaţi instruiţi şi asiguraţi cu locuinţe
 
Societatea pe acţiuni ASITO a făcut faţă multor provocări şi dificultăţi, de exemplu, trebuiau revizuite tehnologiile de asigurare, deoarece în perioada sovietică operaţiunile de genul activitate investiţională, actuariat, calcule tarifare, condiţii de asigurare şi multe altele, esenţiale pentru domeniul asigurărilor, se elaborau la Moscova. După Independenţă, toate aceste sarcini au căzut pe umerii specialiştilor societăţii, care au trebuit să înveţe. Şi au învăţat, au învăţat cu toţii - de la conducătorul societăţii până la operatorul de la maşina de multiplicat. Graţie perceperii la timp de către conducerea companiei a necesităţii de cunoştinţe noi, moderne, specialiştii ASITO erau instruiţi atât în ţară, cât şi peste hotare: în Franţa, Italia, Germania, unde mergeau cu autocarul directori de filiale, specialişti şi conducători de departamente, pentru a cunoaşte pe viu ce înseamnă o industrie a asigurărilor acolo unde aceasta funcţionează şi are o importanţă vitală de sute de ani.

În ţară, pentru a atrage forţe tinere, s-au acordat burse de studii, inclusiv pentru copiii angajaţilor, pentru a consolida şi fideliza colectivul, dar şi pentru lucrătorii care doreau să-şi perfecţioneze nivelul de cunoştinţe. Mulţi angajaţi ai ASITO care şi-au trăit propriul destin prin prisma parcursului companiei îşi amintesc cu mândrie şi oarecare nostalgie acea perioadă de mare avânt. Mulţi dintre ei, pe atunci tineri şi la început de cale, nu doar profesională, dar şi personală, cu familii abia întemeiate şi copii mici, îşi amintesc cu recunoştinţă decizia conducerii companiei de a construi un bloc cu apartamente pentru angajaţi, unde aceştia au putut să-şi clădească propriul destin şi să-şi crească fericiţi copiii.

Poate că mulţi se întreabă care este secretul succesului domnului Eugeniu Şlopac? Din perspectiva actuală, putem doar să constatăm că secretul este unul simplu: munca şi devotamentul. Ca şi în alte profesii, oamenii de afaceri de succes nu se nasc, ci devin, prin muncă, tenacitate şi devotament faţă de cauza pentru care au ales să trăiască.

Investiţii înţelepte, într-o perioadă dificilă

Odată cu acumularea de noi cunoştinţe, în cadrul societăţii au început să se producă schimbări de structură, au fost găsite canale de reasigurare a riscurilor, a fost implementat în produsele proprii know-how-ul colegilor reasiguratori. Au început investiţiile în rezerve proprii, în sectorul bancar, dar şi într-o serie de întreprinderi. A apărut problema unde să fie investiţi banii, ţinând cont că la acea perioadă inflaţia atingea un nivel de până la 2.000 de procente. Rata valutelor străine se schimba zilnic cu zeci de procente.

Cum puteau fi menţinute activele, în special pentru asigurările pe termen lung, cum ar fi cea viageră, numărul de contracte încheiate fiind de până la un milion? Mai ales că jumătate din rezervele pentru asigurările de viaţă au fost retrase de stat încă pe timpul Gosstrah-ului, au fost utilizate în alte scopuri şi nu mai puteau fi returnate. Şi atunci s-a decis de a investi în imobile. Atât la Chişinău, cât şi în centrele raionale au fost construite peste 30 de clădiri de oficii pentru filialele companiei. Concomitent, acestea au fost asigurate cu mijloace de transport şi tehnică computerizată care, iniţial, nu era utilizată pe măsura capacităţii lor, dar, în acel moment, a fost un pas înainte, avangardist chiar, care i-a ajutat pe oameni să se orienteze spre tehnologiile avansate.

Acum ASITO dispune de un sistem informaţional performant, bazat pe programe proprii, elaborate de specialiştii IT ai companiei, sistem de operare online, care asigură procesarea instantanee a informaţiei din toată reţeaua companiei, care include 38 de oficii, amplasate pe întreg teritoriul Republicii Moldova. 

Soluţii salvatoare în situaţii de criză

Istoria companiei ASITO coincide cu istoria statului, atât privind durata, cât şi circumstanţele în care cu toţii am crescut şi ne-am format ca specialişti. Însă, cu trecerea timpului, lucrurile evoluează şi e foarte important să ţii pasul cu ele, să te dezvolţi odată cu societatea şi uneori poate chiar să vezi şi să mergi mai departe decât ea. Eugeniu Şlopac a reuşit, cu viziuni progresiste, mereu în dezvoltare, să realizeze lucruri la care poate alţii nici nu îndrăznesc să spere. În evoluţia sa profesională, a avut succese recunoscute şi apreciate la nivel naţional şi internaţional, fiind menţionat cu diverse diplome şi titluri de merit. Dar în activitatea de zi cu zi nu a avut un drum presărat cu flori şi nici reţete miraculoase pentru orice problemă.

Prima lovitură s-a produs în noiembrie 1993, la apariţia monedei naţionale. Odată cu lansarea leului, Banca Naţională a Moldovei a redus într-o singură zi cota de refinanţare de la 400 la 20%. În ajun, se aşteptau schimbări de genul celor produse anterior în alte state (Turcia, Grecia), unde acest proces s-a desfăşurat treptat, nu peste noapte ca la noi. În consecinţă, a scăzut brusc şi interesul pentru investiţii. Compania ASITO a reuşit să supravieţuiască din resursele proprii graţie politicii de acumulare, adoptate de conducerea ei, care se menţine până în prezent.

Al doilea val al crizei s-a declanşat în ’98 în Rusia, dar efectele ei s-au resimţit grav şi la noi, când populaţia şi-a retras masiv economiile din bănci. În această situaţie dificilă pentru întreaga economie a ţării, singura problemă pe ordinea zilei pentru managementul ASITO era supravieţuirea companiei. Unica soluţie putea fi o investiţie din afara ţării. Astfel, fiind stabilit scopul, conducerea companiei a căutat şi a găsit un investitor străin - grupul australian QBE, organizaţie cu renume mondial în domeniul asigurărilor.

Compania s-a racordat la standardele internaţionale

În acest moment, pentru colectivul companiei s-a deschis o pagină nouă, care avea să aducă prosperitate şi bunăstare, atât personalului, cât şi acţionarilor ei. Activitatea în această structură internaţională a schimbat mentalitatea tuturor angajaţilor companiei, au fost introduse proceduri şi politici necunoscute până atunci. Au învăţat cu toţii să muncească şi să gândească în stil occidental, au fost modernizate produsele de asigurări, au fost implementate proceduri de evaluare a riscurilor, de constatare a daunelor. De asemenea, au fost îmbunătăţite simţitor condiţiile de muncă ale angajaţilor, care au avut parte de computere personale, cursuri de limbă engleză, traininguri cu participarea celor mai cotate agenţii de training în vânzări, participare la diverse seminare pe domenii, în ţară şi în străinătate, asistenţă permanentă din partea specialistilor grupului QBE.

Perioada 1999-2007, când ASITO a activat ca membru al grupului QBE, a fost o experienţă de neuitat pentru colectivul companiei. Ca şi structură, s-a produs o divizare strictă pe domenii, respectiv, departamente: administrativ, underwriting, finanţe, actuariat şi investiţii, regularizare a daunelor. Ca urmare a politicii de cadre a QBE, s-a redus la jumătate numărul personalului din sfera administrativ-managerială. Practic, nu exista nicio diferenţă între structura ASITO şi a oricărei companii de asigurări din Franţa, Belgia etc. Dar cel mai important lucru învăţat de la occidentali a fost acela de a respecta buchia legii în activitatea de zi cu zi, de a respecta principiile onestităţii şi integrităţii, care stau la baza deontologiei profesionale a fiecărui angajat şi conducător al unei organizaţii moderne. Cu atât mai actuale şi mai necesare devin aceste principii în contextul societăţii moldave de azi.

Între timp, în ţară au apărut şi alte companii de asigurări, în marea lor majoritate fondate de specialişti crescuţi de ASITO, piaţa naţională a asigurărilor s-a constituit şi s-a dezvoltat treptat. Cele mai multe realizări pe piaţă s-au produs cu contribuţia şi participarea directă a companiei ASITO şi a managerului său general. Este vorba de aderarea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline la acordul internaţional Carte Verde, promovarea unor acte legislative moderne în domeniul asigurărilor, crearea primei organizaţii sindicale a instituţiilor bancare şi de asigurări şi multe altele. În tot acest răstimp, indiferent de circumstanţe, compania ASITO este lider incontestabil în asigurări. La rândul său, Eugeniu Şlopac a fost şi rămâne cea mai remarcantă personalitate în domeniul asigurărilor, un luptător şi un om de mare curaj şi demnitate. Or, un om cu demnitate şi verticalitate este întotdeauna un învingător.