Merită să zburăm pe Lună pentru Transnistria?
0Premierul Filat a reiterat nu demult o idee metaforică de la începutul mandatului său potrivit căreia ar zbura şi pe Lună dacă aceasta ar ajuta la rezolvarea problemei transnistrene.
Acest lucru îmi aduce aminte de un banc din perioada sovietică. Undeva în Lituania, în 1961, un tânăr îi spune unui om în vârstă că ruşii au zburat în cosmos, la care acesta întreabă: cum, toţi?
În ultima vreme relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol a avut un traseu sinuos, dar plin de optimism. Alegerea lui Evgheni Şevciuk în funcţia de lider al regiunii trasnistriene a trezit anumite speranţe. În ciuda aşteptărilor, dinamica relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului nu a fost pe măsură. S-a început de la aşa-numita diplomaţie a fotbalului. Astfel, într-un an Filat şi Şevciuk s-au întâlnit de mai multe ori decât s-au întâlnit Voronin cu Smirnov în opt ani. Este însă mai potrivit să ne întrebăm de rezultate, nu de frecvenţa întâlnirilor, deşi şi acestea în sine sugerează o anumită stare a negocierilor şi a relaţiilor.
Printre realizările din primul an al lui Şevciuk la putere putem menţiona deblocarea transportului feroviar de pasageri şi de mărfuri între cele două maluri. Drept urmare, Uniunea Europeană a încercat să încurajeze aceste progrese, prin anularea restricţiilor de călătorie în UE impuse demnitarilor transnistreni. S-a decis ca în continuare 15% din granturile şi investiţiile occidentale acordate Republicii Moldova să revină părţii transnistrene. În paralel cu aceste evoluţii pozitive, la care se adaugă eliberarea, la 5 noiembrie 2012, a lui Alexandru Bejan, poliţistul moldovean din Hagimus, Căuşeni, reţinut la 21 iulie 2009, practica reţinerii ilegale a unor persoane şi şantajării Chişinăului de către Tiraspol nu a fost întreruptă. După ce Ernest Vardanean şi Ilie Cazac au fost reţinuţi de aşa-numitul „minister al securităţii" în 2010 (redenumit, simptomatic, în „kgb", la 24 ianuarie 2012), fiind amnistiaţi ulterior (în luna mai şi, respectiv, în octombrie 2011), anul acesta securiştii din rmn l-au învinuit de „terorism" pe Alexandru Bejan, elev la unicul liceu românesc din Tiraspol, „Lucian Blaga". Acuzaţiile n-au fost retrase şi băiatul riscă să fie încarcerat, în ciuda faptului că o expertiză a specialiştilor ucraineni de la Odesa a demonstrat că tânărul nu are nimic cu scrisorile cu ameninţări de tip terorist care i se incriminează.
În octombrie, CEDO a emis o decizie prin care Federaţia Rusă a fost condamnată pentru nerespectarea dreptului la educaţie al elevilor din şcolile de limbă română din stânga Nistrului. Acest lucru a neliniştit Moscova, dar şi pe liderii de la Tirapol. Nina Ştanski, şefa diplomaţiei separatiste, a imputat CEDO că a emis o hotărâre politică, negând că ar fi existat o asemenea problemă în regiunea transnistreană. Ironia sa la adresa lui Eugen Carpov, viceprimierul pentru reintegrare, dar şi la adresa guvernării de la Chişinău în ansamblu, în legătură cu o serie de subiecte pe agenda negocierilor, exprimate la începutul lui noiembrie, marchează o răcire vădită a relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Aceasta este determinată şi de sesizarea UE la cererea Republicii Moldova potrivit căreia grupări criminale spală bani prin intermediul băncilor din Transnistria. Ca urmare, UE a interzis băncilor din spaţiul comunitar să efectueze tranzacţii cu băncile transnistrene.
Nu este exclus că următorul pas al Bruxelles-ului va fi reintroducerea restricţiilor de călătorie pentru liderii transnistreni, ceea ce ar însemna revenirea la nivelul relaţiilor de pe timpul lui Smirnov. Dovadă că, indiferent cine e lider la Tiraspol, atâta timp cât Rusia e în spate şi îşi păstrează ilegal armata acolo, nimic fundamental nu se va schimba. Şi nicio călătorie pe Lună sau pe Marte nu poate schimba acest lucru. Cu o singură excepţie: doar dacă ieşirea în spaţiu ar fi organizată pentru armata rusă din Transnistria şi zborul ar fi într-o singură direcţie...