Legislaţia muncii, un subiect tabu pentru angajaţii din Republica Moldova
0Legislaţia muncii se dovedeşte a fi un subiect destul de sensibil şi incomod în Republica Moldova atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi. Oamenii activi pe piaţa muncii ar fi bine să cunoască această legislaţie, deoarece viaţa şi sănătatea lor depinde în principal de corectitudinea aplicării acesteia.
Dumitru Stăvilă, reprezentant al Inspectoratului de Stat al Muncii, a precizat, în cadrul conferinţei „Legislaţia Muncii”, că relaţiile de muncă suferă mereu schimbări în societate, în timp ce aplicarea corectă a legislaţiei muncii devine un subiect secundar pentru angajatorii din Republica Moldova. În opinia sa, oamenii sunt cei mai importanţi actori în ceea ce priveşte legislaţia muncii, deoarece aceştia au cel mai mult de suferit din cauza necunoaşterii drepturilor lor. Angajatorii profită de analfabetismul legislativ al angajaţilor şi, astfel, se încalcă normele de securitate şi sănătate în muncă. Stăvilă consideră că este nevoie de un efort colectiv al partenerilor sociali, sindicate şi organizaţii din societatea civilă, pentru a perfecţiona permanent cadrul legal al legislaţiei muncii şi buna punere în aplicare a legislaţiei. „Munca este importantă pentru fiecare aspect al vieţii. Legislaţia suferă mereu modificări pozitive. Din acest motiv trebuie să învăţăm în permanenţă pentru a cunoaşte toate modificările care apar în legislaţia muncii”, a explicat Stăvilă.
Datele cu caracter personal sunt proprietatea cetăţenilor, nu a statului
Nicolae Lungu, reprezentant al Centrului Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal, a precizat că cetăţenii sunt unicii proprietari ai datelor cu caracter personal. În opinia sa, mentalitatea populară, conform căreia datele cu caracter personal al unei persoane aparţin angajatorului sau statului, este foarte paguboasă pentru angajaţii din Republica Moldova.
Lungu a subliniat că securitatea şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal este foarte importantă pentru fiecare cetăţean. În absenţa acestei securităţi pot apărea abuzuri involuntare din partea autorităţilor sau din partea angajatorilor. „Cu puţin timp în urmă a existat un caz special de stigmatizare socială în mediul rural. Autorităţile dintr-un raion au aflat că o persoană activă pe piaţa muncii suferă de HIV. Autorităţile au luat măsuri, au venit în localitatea de unde era originară această persoană şi au informat locuitorii comunei de problema de sănătatea a acestuia. Stiţi deja cât de repede circulă informaţiile în mediul rural! Persoana respectivă a fost nevoită să-şi vândă gospodăria şi să se mute din comună, ca urmare a acţiunilor întreprinse de autorităţi. Acest caz reprezintă o încălcare clară a datelor cu caracter personal”, a amintit Lungu.
Facebook, o ameninţare pentru datele cu caracter personal
Lungu a subliniat că reţelele de socializare, precum Facebook, reprezintă o altă problemă ce implică utilizarea datelor cu caracter personal. „Deseori oamenii vin şi ne spun că cineva le-a clonat contul de Facebook. Prima noastră întrebare pentru aceştia este foarte firească: «Contul dumneavoastră este public?». În multe cazuri răspunsul este afirmativ. Dacă o persoană, în mod voluntar, decide să facă publice datele sale cu caracter personal, atunci vina îi aparţine în exclusivitate”, explică Lungu.
Nicolae Lungu a precizat că angajaţii din Republica Moldova ar trebui să identifice la locul de muncă cum sunt prelucrate datele cu caracter personal ale acestora şi apoi să elaboreze o politică de securitate care, ulterior, să fie aprobată instituţional. O astfel de iniţiativă ar creşte securitatea şi confidenţialitatea de care trebuie să beneficieze în mod legal un angajat şi ar îmbunătăţi climatul organizaţional.