GALERIE FOTO Recucerim Cetatea Tighina cu ajutorul turcilor

Miercuri, fortăreaţa a fost vizitată de o delegaţie de experţi în patrimoniu din Republica Moldova şi Turcia, după ce de mai bine de 20 de ani nimeni din partea Chişinăului nu i-a călcat pragul.

Din partea Moldovei au fost viceministrul Culturii Gheorghe Postică, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă, membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe, Mariana Şlapac, şi directorul Muzeului Naţional de Istorie, Eugen Sava.

„Am reuşit să mergem acolo datorită colegilor din Turcia, care au fost interesaţi de documentarea elementelor orientale ale cetăţii. Este greu să ajungi de partea transnistreană pentru a face o evaluare, dar noi vrem să iniţiem un proiect de colaborare cu specialiştii de acolo“, spune Ion Ştefăniţă.

Restaurare cu muncitori necalificaţi

El susţine că lucrările de restaurare, pe care partea separatistă le-au început în 2007, sunt departe de normele europene. Alexandru Guţul, responsabilul de cetate din partea aşa-zisei republici nistrene, recunoaşte acest lucru, dar spune că scopul de a redeschide cetatea pentru turişti a prevalat asupra calităţii lucrărilor efectuate de muncitori necalificaţi. „Cetatea Tighina are o încărcătură istorică şi trebuie să-i schimbăm funcţionalitatea din militară în turistică şi istorică. Noi ne dorim să restaurăm fortăreaţa conform unui model de epocă“, adaugă directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor de la Chişinău.

Cetatea are o încărcătură istorică şi trebuie să-i schimbăm funcţionalitatea din militară în turistică şi istorică. Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor

Totodată, specialiştii recunosc că relaţiile între Chişinău şi Tiraspol decurg neuniform. „Dacă nu am reuşit în 20 de ani să ne apropiem, acum avem noroc de nişte oameni potriviţi la locul potrivit“, spune Ştefăniţă. Viceministrul Culturii este mai prudent în declaraţii. „Noi încercăm să construim un pod cultural între cele două maluri şi nu vrem să agităm spiritele“, afirmă Gheorghe Postică.

Turcii, dispuşi să dea bani

Vizita a fost posibilă datorită negocierilor duse din partea Republicii Turce. „Am iniţiat dialogul cu Ministerul Culturii încă un an în urmă şi vom participa la renovarea cetăţii, care e şi parte a tezaurului turc“, a menţionat Öslem Hersan, reprezentanta Ambasadei Turciei la Chişinău. „Mizăm pe autorităţile noastre la capitolul finanţare. Republica Moldova nu investeşte aproape nimic în restaurarea obiectelor culturale. Sper că acum totul se va schimba“, a spus, la rândul său, şi Ion Ştefăniţă.

Am iniţiat acest dialog un an în urmă şi vom participa la renovarea cetăţii, care e şi parte a tezaurului turc. Öslem Hersan, reprezentanta Ambasadei Turciei

De la Tighina la Bender

Cetatea Tighina a fost pentru prima dată atestată în 1408. Fiind cucerită în 1538 de către sultanul turc Soliman Magnificul, devine reşedinţă de raia turcească numită Bender. În urma războaielor ruso-turce, în 1806, cetatea a devenit parte a Imperiului Rus.

Toaletă publică în cetatea lui Ştefan cel Mare

GALERIE FOTO Limba română, cenuşăreasă pe străzile din Tighina. Majoritatea moldovenilor vorbesc în graiul matern doar în şoaptă