GALERIE FOTO Avem comori, dar n-avem bani să le dezgropăm. Află care sunt cele mai tari descoperiri arheologice din ultimul an

Imaginați-vă că acum zeci de mii de ani pe străzile unde astăzi pășim grăbit spre locul de muncă sau ne conducem cu viteză automobilul călcau mamuți sau se dezvolta una dintre cele mai timpurii civilizații din Europa, Cucuteni-Tripolie.

Ultima descoperire de la Purcari, raionul Ștefan-Vodă, acolo unde a fost găsit mormântul unui aristrocrat militar scit (n.r. -populație nomadă care a populat stepele Bugeacului din secolul V până în secolul II înainte de Hristos) i-a surprins chiar și pe cercetători. „Este primul mormânt de acest fel descoperit în Moldova. Aici au fost depuse cam 150 de vârfuri de săgeți, o amforă grecească, două cnemide din bronz. la înmormântare, bărbatul a fost îmbrăcat într-o armură de fier, ținând în mâna stangă o spadă akinak", ne-a povestit arheologul Sergiu Popovici, de la Institutul Patrimoniului Cultural. Asta nu e tot. La o distanță de vreo șase metri a fost descoperit mormântul unei femei. Alături de ea a fost depusă o râșniță de măcinat făină spartă ritualic și un vârf de lance. „Bănuim că a fost sacrificată odată cu moartea bărbatului", a mai spus Sergiu Popovici.

Vezi aici GALERIE FOTO!

Săpăturile de la Purcari au costat circa 5.000 de euro, bani donați de sponsori. Un alt caz fericit, așa cum le place cercetătorilor să spună, este Parcul „Valea Morilor" din Chişinău, unde cu resurse modeste oamenii de știință au descoperit un adevărat patrimoniu. „Am rămas mirați. Dacă lucrările de curățare ale lacului nu ar fi fost inițiate, nu am fi dat niciodată de toată bogăția care se ascunde acolo", a declarat Ion Tentiuc, șeful Sectorului Arheologie Antică de la Muzeul Național de Arheologie și Istorie.

Arheologii au descoperit acolo mărturii din mai multe perioade istorice: oase de mamuți și unelte din silex, care mărturisesc despre existența unei stațiuni din perioada paleoliticului, adică de aproximativ 25.000-17.000 de ani vechime. Tot aici au fost găsite rămășițele unei așezări din perioada Cucuteni-Tripolie de circa 5.000 de ani. În listă mai sunt incluse mărturii din epoca bronzului, din secolul 15-14 înainte de Hristos, din perioada Hallstattului tracic din secolele 12-8 înaintea de Hristos, din Epoca Romană din secolele 3-4 după Hristos. Arheologii au mai descoperit și locuințe din Epoca Medievală timpurie, secolele 6-8 și 10-13, iar unele materiale atestă existența unei așezări din perioada Evului Mediu tardiv, secolele 16-17.

Trei şantiere, cu banii străinilor

Multe dintre vestigiile istorice continuă să se ascundă sub pământ, susțin specialiştii, care se plâng că nu au primit niciun leu în ultimii 20 de ani de la stat pentru săpături.

Cele mai multe cercetări arheologice se fac prin proiecte internaționale. În acest an, arheologii au efectuat lucrări pe trei șantiere. Unul dintre ele se află la Trinca, Edineț, organizat în cadrul unui proiect CSI. Altul se află chiar în Chișinău: în preajma Bisericii Mazarache, unde a fost descoperită vatra orașului. Cel de-al treilea șantier este situat în apropierea satului Sofia, Drochia, unde s-au efectuat săpături în cadrul unui proiect moldo-german.

„Deocamdată, putem apela la diverse proiecte internaţionale până statul va găsi căi pentru a susține acest domeniu", a declarat viceministrul Culturii Gheorghe Postică, și el arheolog.

„Avem o istorie încărcată în evenimente. Moldova a fost un coridor unde s-au intersectat din cele mai vechi timpuri diferite triburi şi comunități, care şi-au lăsat aici amprentele. Avem o istorie bogată, dar când vine vorba să o cercetăm n-avem bani", mai explică Ion Tentiuc.

Avem o istorie bogată, dar când vine vorba să o cercetăm, spunem că nu avem bani.
Ion Tentiuc, Arheolog

Deocamdată putem apela la diverse proiecte până statul va găsi căi pentru a susține arheologia.
Gheorghe Postică
Viceministrul Culturii

Cucuteni-Tripolie de la Drochia

Unul dintre cele mai importante șantiere arheologice se află în apropierea satului Sofia, raionul Drochia (cunoscută drept așezarea Petreni - n.r.). Acolo oamenii de știință au descoperit o așezare cu o vechime de 5.000 de ani, din perioada Cucuteni-Tripolie. Cercetătorii au efectuat chiar și aerofotografii, folosind și tehnica magnetometrică. „Este o descoperire uluitoare. Era o localitate de vreo 500 de case, care erau aranjate circular, concentric, înconjurate de șanțuri și valuri de apărare", ne-a povestit arheologul Veaceslav Bigbaev.

Legea care ne apără istoria

Acum un an, deputații au adoptat Legea privind protejarea patrimoniului arheologic. Una dintre prevederile acestui document spune că cei care au de gând să-și ridice o casă sunt obligați să-și avizeze proiectele la specialiștii din Arheologie. „În acest an la noi au fost prezentate aproximativ 20 de proiecte. În realitate se construiește mult mai mult. Probabil ceva nu merge bine", a comentat Ion Tentiuc, șeful Sectorului Arheologie Antică de la Muzeul Național de Arheologie și Istorie.

Legea mai spune că oamenii de știință trebuie să avizeze și lucrările de extindere sau reparare a drumurilor, de curăţare a lacurilor, de plantare a pădurilor, livezilor, viilor etc.

Oficialii de la Ministerul Culturii spun că lucrurile se vor schimba până la anul, atunci când va apărea Agenţia Naţională Arheologică. „Ca să funcționeze legea trebuie să creezi condiții. Această agenție va pune la punct toate problemele existente", a comentat Gheorghe Postică, viceministrul Culturii.