Funcţionarea complexului hidroelectric Nistrean, discutată la Kiev

Proiectul acordului de funcţionarea a complexului hidroenergetic de la Dnestrovsk, subiect care se regăseşte pe agenda moldo-ucraineană de mai bine de opt ani, a fost discutat marţi, 5 decembrie, la Kiev. Un aspect neelucidat rămâne cel legat de mediu, asupra căruia insistă Republica Moldova, a comunicat ministrul Economiei, Octavian Calmîc.

Vicepremierul a declarat miercuri, 6 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că acum zece zile prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere la Tbilisi cu omologul său ucrainean Volodimir Groisman, în cadrul căreia au convenit asupra unui şir de activităţi pentru a urgenta soluţionarea aspectelor problematice în relaţiile bilaterale. În acest sens, la Kiev a fost delegată o echipă de experţi de la Chişinău. Subiectul de bază discutat a fost Proiectul acordului de funcţionarea a complexului hodroenergetic de la Dnestrovsk.

Potrivit lui Octavian Calmâc, Republica Moldova insistă să fie asigurat un flux de apă minim de după acest baraj pentru a fi posibilă menţinerea ecosistemului râului Nistru, inclusiv pentru a asigura municipiul Chişinău şi alte localităţi, dar şi agricultorii cu apă calitativă. Discuţiile continuă pentru a ajunge la un compromis, care, potrivit ministrului, este tot mai aproape.

Vicepremierul a mai spus că s-a constat că perioada în care volumul de apă lăsat după baraj scade sub minimul necesar este foarte scurtă pe parcursul anului. Se întâmplă în perioadele secetoase, aproximativ 30 de zile, atunci când intrările de apă în lacul de acumulare sunt de două ori mai mici decât minimul necesar. În acest sens, specialiştii în domeniu urmează să identifice o soluţie pentru a asigura ecosistemul, atât în partea de jos, cât şi în partea de sus a râului Nistru.  

Octavian Calmâc a mai spus că la Kiev a fost definitivată adresarea comună a premierilor Republicii Moldova şi Ucraina către Comisia Europeană pentru elaborarea unui studiu de impact de mediu pe tot râul Nistru, inclusiv în punctele critice, nu doar la Dnestrovsk. Părţile urmează să avanseze în discuţii, iar ulterior va stabilită o întrunire la nivel înalt pentru a soluţiona aspectele problematice.

Pe lângă centrala de la Dnestrovsk din ‘83, ucrainenii au mai deschis una în 2000 şi alta în 2009. Cercetătorii moldoveni spun că din această cauză, debitul apei în Nistru a scăzut cu aproape 2/3, iar din fluviu au dispărut specii preţioase de peşti precum morunul, nisetrul sau păstrăvul. Ucraina mai are în plan construcţia a încă şase mini-hidrocentrale. Experţii spun că asta ar putea lăsa cea mai mare parte a Moldovei, dar şi Odesa, fără apă potabilă.