Expert-Grup: Moldovenii au o motivaţie relativ slabă de a plăti impozite
0În Moldova, moralitatea fiscală, care reflectă înclinaţia oamenilor de a plăti impozite, are unul dintre cele mai scăzute niveluri din regiune. Expertul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” Alexandu Fala notează că, potrivit estimărilor din 2014, scorul mediu pentru moralitatea fiscală a fost de 2,82, ceea ce indică, în raport cu alte ţări din regiune, că moldovenii au o motivaţie relativ slabă de a plăti impozite, transmite IPN.
Potrivit expertului, corupţia influenţează moralitatea fiscală, afectează atitudinea cetăţenilor privind plata impozitelor şi diminuează încrederea în sistemul de administrare fiscală. Manifestări ale corupţiei precum acceptarea mitei sau a beneficiilor nemeritate de la stat la fel diminuează nivelul moralităţii fiscale. Cea mai mare influenţă asupra moralităţii fiscale o are justificarea acceptării salariilor neoficiale.
Potrivit lui Alexandru Fala, informarea populaţiei despre utilizarea banilor publici este un factor cu impact asupra moralităţii fiscale, iar creşterea transparenţei bugetare poate duce la majorarea probabilităţii îmbunătăţirii atitudinii faţă de plata impozitelor. Expertul menţionează că cetăţenii sunt mai dispuşi să achite impozitele când nu sunt amăgiţi de stat şi ştiu cum sunt utilizaţi banii publici. Contribuabilii nu pot fi motivaţi să plătească impozite dacă observă că funcţionarii publici sunt corupţi.
Alexandru Fala crede că relaţia dintre moralitatea fiscală şi corupţie trebuie privită şi în contextul proastei funcţionări a economiei, deoarece acumularea veniturilor neoficiale demotivează cetăţenii să declare valoarea reală a câştigurilor şi, implicit, să achite impozitele corespunzătoare. Înclinaţia cetăţenilor spre plata impozitelor scade şi în condiţiile în care achitarea impozitelor se transpune în servicii publice de calitate rea.
Potrivit lui Alexandru Fala, ingredientul care ar spori moralitatea fiscală ţine de dinamizarea procesului de dezvoltare socio-economică a ţării. Pe lângă reformele orientate spre îmbunătăţirea climatului economic, sunt vitale şi schimbările ce ar asigura buna funcţionare a statului: combaterea corupţiei, reformarea justiţiei, consolidarea instituţiilor publice şi prestarea de servicii publice de calitate.