EDITORIAL Anul 1812 - noi abordări
0În ultimul timp au avut mai multe manifestări cu privire la împlinirea a 200 de ani de la Tratatul de la Bucureşti, semnat la 16/28 mai 1812 între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist, în conformitate cu care aproape jumătate din Ţara Moldovei a fost anexată de Rusia.
Ocuparea Basarabiei de către ruşi acum două secole a avut un impact de durată asupra evoluţiei din diferite domenii, mai ales în ceea ce priveşte identitatea naţională şi gradul de conştientizare a identităţii naţionale moderne printre românii basarabeni. Dat fiind importanţa evenimentului, mai multe instituţii din cele două state româneşti au organizat şi vor organiza în decursul lunii mai varii întruniri pe această temă. Unul dintre aceste evenimente a avut loc pe 7 mai la Centrul de Studii Imperiale din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM, unde a fost lansată cartea „Basarabia în cadrul imperiului rus", apărută la o editură prestigioasă din Moscova, semnată de doi istorici din noua generaţie, educaţi la Chişinău, Bucureşti şi Budapesta.
Primul este Andrei Cuşco, director al Centrului sus-numit, cadru didactic la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă" din Chişinău şi doctor în istorie al Universităţii Central Europene din Budapesta. Al doilea este Victor Taki, absolvent USM şi doctor în istorie al aceleiaşi instituţii din capitala ungară, actualmente cadru didactic la Universitatea Alberta din Canada. Este o carte care constituie, după părerea mea, unul dintre evenimentele ştiinţifice principale ale anului 2012. În sfârşit, după mai mult de două decenii de la Independenţă, istorici din Republica Moldova au elaborat o lucrare ce reflectă echilibrat istoria Basarabiei sub stăpânirea ţaristă, reuşind să prezinte soarta provinciei din perspectiva relaţiei centru-periferie. Nu e mai puţin important faptul că lucrarea impune în spaţiul istoriografic rusesc expresia de „români basarabeni".
Am fost recent la Bucureşti, apoi la Iaşi, la două conferinţe dedicate comemorării raptului Basarabiei de la 1812, împreună cu colegi de la diferite instituţii de învăţământ din Chişinău. Ceea ce am observat din luările de cuvânt ale participanţilor, atât dintr-o parte, cât şi de alta a Prutului, este tonul mai puţin emotiv al discursurilor, cu puţine excepţii, ceea ce părea imposibil cu câţiva ani în urmă. E semn bun că lucrurile se aşează şi în acest domeniu - cel puţin la nivelul elitelor academice - cu privire la interpretarea trecutului, a istoriei noastre naţionale, a românilor. Adică, putem discuta şi fără a încerca să ne demonstrăm lucruri pe care le cunoaştem şi asupra cărora suntem de acord, să nu banalizăm întrunirile ocazionate de comemorarea unor evenimente din istoria noastră comună. Mai mult, majoritatea a încercat să privească dintr-o perspectivă mai echidistantă - pe cât omeneşte este posibil - asupra unor momente ce au marcat istoria Basarabiei în cele două secole de la anexarea ei de către Rusia.
Drept exemplu, merită reţinută o idee - care pentru unii din Republica Moldova pare „nepatriotică" -, exprimată de un istoric marcant de la Bucureşti, academicianul Răzvan Theodorescu. Potrivit acestuia, anul 1812 a fost văzut foarte diferit în secolul al 19-lea, raportat la aşteptările şi decepţiile fiecărei generaţii de după anexare. Imediat după 1812, în ciuda durerilor şi lipsurilor cauzate de războiul îndelungat, de şase ani (1806-1812), a dărilor exorbitante la care era supusă populaţia locală, exista o stare de spirit - cel puţin la nivelul elitelor - mai degrabă favorabilă includerii în Imperiul Rus. Starea respectivă nu a durat însă mult timp, aşa cum a demonstrat cu prisosinţă Valentin Tomuleţ, profesor universitar, doctor habilitat, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM, pe baza documentelor de arhivă, întrucât regimul ţarist a introdus dări exagerate şi nedrepte faţă de ţăranii basarabeni.
După ce Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM) a organizat o conferinţă internaţională la sfârşitul lunii aprilie, manifestările ştiinţifice de comemorare a celor 200 de ani de la răpirea Basarabiei de către ruşi continuă chiar în aceste zile la Chişinău, de data asta sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a Academiei Române.