Dorin Damir şi Alexandru Pînzari, trimişi în judecată în dosarul angajărilor fictive în cadrul IGP. Aceştia riscă până la 12 ani de închisoare

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a finalizat urmărirea penală şi expediat spre examinare în instanţa de judecată dosarul penal de învinuire a fostului şef al Inspectoratul General al Poliţiei (IGP), Alexandru Pînzari, a şefului suspendat al IP Bălţi şi a preşedintelui asociaţiei FEA, Dorin Damir, în cadrul dosarului angajărilor fictive la IGP al MAI.

Faptele investigate îşi au originea în luna iunie a anului 2017, atunci când şeful din acea perioadă al IGP, Alexandru Pînzari, şi şeful din acea perioadă al Direcţiei nr. 5 a Inspectoratului Naţional de Investigaţii (la moment – şef suspendat al IP Bălţi), dorind să-şi manifeste loialitatea faţă de preşedintele asociaţiei FEA, Dorin Damir, (o persoană cu poziţii de influenţă în formaţiunea politică de guvernământ), l-au angajat pe ultimul formal şi ilegal în Secţia nr.1 „K” a Direcţiei nr. 5 a INI, care era o unitate specială a MAI. Prin aceasta, i-au oferit acestuia garanţii ale unei funcţii de stat (drepturi salariale, dreptul de a perfecta acte în baza altor identităţi, dreptul de a avea acces la materiale şi proceduri cu accesibilitate limitată).

Pentru a-şi atinge scopul infracţional, cei doi şefi de rang înalt din cadrul Poliţiei, iniţial, contrar prevederilor legislaţiei în vigoare la acel moment, au adoptat un ordin secret, prin care a fost aprobat un regulament privind organizarea şi funcţionarea Secţiei nr. 1 „K” a Direcţiei nr. 5 a INI, arogând acestei subdiviziuni unele competenţe improprii activităţii poliţieneşti (verificarea jurnaliştilor şi a angajaţilor misiunilor diplomatice, precum şi avizarea candidaţilor la funcţiile de judecători). Prin acelaşi act, s-au redus semnificativ din criteriile de angajare a personalului în Secţie, astfel încât au făcut posibilă angajarea ilegală a persoanelor necalificate în această structură, inclusiv a preşedintelui asociaţiei FEA, care fiind o persoană salarizată la privat, era în incompatibilitate cu această funcţie ocupată în sfera publică.

În acest mod, în perioada de timp cuprinsă între iulie 2017 – septembrie 2019, preşedintele asociaţiei FEA, fără a exercita în fapt nicio activitate în cadrul Direcţiei nr. 5 a INI, a încasat sume necuvenite de bani, fraudând astfel bugetul public în sumă de 170.294,75 de lei, ceea ce constituie proporţii mari.

Neîntemeiat, cei doi şefi din cadrul IGP, doar peste două luni de la angajare, urmărind crearea unei aparenţe a activităţii preşedintelui asociaţiei FEA în Poliţie, prin abuz de serviciu, au dispus stimularea acestuia, cu acordarea înainte de termen a gradului special – „inspector-principal”, iar în februarie 2019 (prin aceleaşi metode ilegale) au dispus, ilegal, în ordine de stimulare, acordarea următorului grad special de „comisar”.

Totodată, fără a exercita activităţi poliţieneşti, acestei persoane i-au fost acordate prin stimulări un şir de distincţii departamentale, precum: premiu bănesc, grade înainte de termen, inclusiv distincţiile – Crucea „Meritul poliţienesc clasa II”, Medalia „Pentru merite în combaterea criminalităţii clasa II” şi altele.

Prin decorarea neîntemeiată şi uşuratică a persoanei date cu aceste distincţii departamentale excepţionale, care se conferă celor care dau dovadă de rezultate înalte în prevenirea şi combaterea criminalităţii, au fost neglijate principiile devotamentului şi integrităţii profesionale în activitatea poliţienească, astfel fiind subminate importanţa şi valoarea excepţională a acestora.

În continuarea acţiunilor sale, cei doi şefi din cadrul Poliţiei, acţionând contrar normelor procesual-penale şi actelor normative de reglementare, au iniţiat şi organizat perfectarea pentru preşedintele asociaţiei FEA a actelor codificate cu o altă identitate.

Astfel, în cadrul urmăriri penale s-a stabilit că Damir a folosit aceste acte inclusiv la ieşirea şi intrarea în ţară.

Aspectele dezvăluite în cadrul acestor investigaţii reflectă modul în care a fost tratată şi utilizată o instituţie a statului, în vederea realizării unor interese personale şi obscure.

Se are în vedere faptul că persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor investigate, le-au comis în timp ce îndeplineau funcţii de comandă în cadrul unei structuri importante în stat.

Toate aceste acţiuni au fost săvârşite din loialitate pentru nişte persoane, care sunt deja recunoscute că au controlat toate instituţiile de forţă ale statului pe parcursul mai multor ani, până în iunie 2019.

Totuşi, prejudiciul cauzat de pe urma săvârşirii infracţiunilor date nu este doar unul material, ci rezultă din faptul că o instituţie a statului, precum este Poliţia, a fost utilizată în vederea ascunderii unor fărădelegi şi acordarea unor facilităţi pentru persoane din anturajul organizaţiei criminale „Plahotniuc” – dreptul de a beneficia de o altă identitate, dreptul de a săvârşi orice fapte ilegale, pentru ca ulterior să le transpună în calitate de „legendă” sau „misiune” de serviciu.

Prezenta investigaţie mai demonstrează că în perioada regimului „Plahotniuc” existau formaţiuni care activau ca şi „stat în stat”. Acestea erau necontrolate şi necunoscute în acea perioadă nici măcar de către unele persoane cu funcţii cheie din cadrul MAI, utilizată exclusiv în vederea realizării propriilor interese, cu acoperirea serviciului public.

Urmărirea penală în privinţa altor persoane, inclusiv actuali şi foşti poliţişti continuă.

Inculpaţilor le sunt incriminate cinci capete de acuzare, exprimate prin „abuz de serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” şi „fals în acte publice”. 

Pentru cele incriminate, lege penală prevede pedeapsa variază de la 2 la 12 ani închisoare, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii.