Dionis Cenuşa: Moldova nu trece prin revoluţie, ci printr-o nouă redistribuţie de putere

Socialiştii şi blocul ACUM folosesc autoritatea politică pentru a intensifica decuplarea instituţiilor de influenţele anterioare ale Partidului Democrat. Premierul Maia Sandu, cu sprijinul majorităţii în Parlament, aplică o „lustraţie” politică tactică cu scopul de a curăţa sistemul de persoanele loiale regimului oligarhic şi a-i înlocui cu persoane integre, pe bază de concurs deschis, scrie politologul Dionis Cenuşa pentru IPN.

Cu paşi rapizi se încearcă deoligarhizarea şi, totodată, depolitizarea instituţiilor care au manifestat cel mai mult sprijin instituţional şi politic fostei guvernări, comentează politologul.

În opinia lui, se exercită presiune, în limitele acceptate de lege, pentru deschiderea instituţiilor şi eliminarea exponenţilor defectuoşi acolo unde au fost descoperite semne clare de subordonare decizională şi facilitare a schemelor de corupţie, din care a beneficiat pe verticală centrul oligarhic.

Astfel, în doar două săptămâni de la preluarea puterii de către coaliţia PSRM-ACUM, au demisionat toţi judecătorii Curţii Constituţionale, directorul Centrului Anti-Corupţie, şefia Inspectoratului General de Poliţie, directorul Agenţiei Proprietăţi Publice, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate, reaminteşte Dionis Cenuşa.

El crede că miza noii guvernări este să-l demită pe procurorul general, Eduard Harujen, al cărui mandat expiră în 2020, şi care încă rezistă în faţa presiunilor politice şi publice. O altă prioritate, menţionată de Dionis Cenuşa, este schimbarea componenţei Comisiei Electorale Centrale, în paralel cu modificarea legislaţiei electorale pentru a reveni la votul proporţional, care face posibilă demiterea membrilor CEC de către Parlament fără decizia instanţelor de judecată.

Teoretic, eliberarea Procuraturii şi CEC-ului de exponenţii vechi va permite conectarea instituţiilor la noua agenda politică, unde prevalează independenţa reală a instituţiilor, comentează politologul.

Procesul deoligarhizării a primit calificative premature de „revoluţie”, constată Dionis Cenuşă. În realitate, el opinează că, Moldova trece printr-o nouă redistribuţie a puterii politice, care nu ar fi fost posibilă fără de concertul puterilor externe, iar în mod particular calculele strategice ale Rusiei.

Persistenţa factorului extern a amânat emanciparea politică a cetăţenilor moldoveni, care, spre deosebire de Georgia, Ucraina sau Armenia, sunt puşi pe plan secundar. Din aceste considerente, totul se rezumă la un transfer de putere şi un proces de restabilire a funcţionalităţii instituţionale, şi mai puţin la o revoluţie, în mod expres şi deschis solicitată de către public, concluzionează politologul.