Dionis Cenuşă: Alegerile parlamentare reprezintă noul viitor test al UE pentru guvernarea de la Chişinău

Deşi dezamăgirea UE în partidul de la guvernare este fracturată în mod ireversibil, aceasta menţine comunicarea pe aspectele operaţionale de implementare a Acordului de Asociere, şi a celor circa 150 de proiecte pe teritoriul ţării, inclusiv în autonomia găgăuză şi în regiunea transnistreană, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Poziţia oficială a UE a rămas neschimbată după invalidarea alegerilor din iunie 2018. Principala cerinţă a europenilor este ca guvernarea să materializeze votul cetăţenilor din Chişinău, pentru care dispune de toate instrumentele legislative şi administrative, subliniază politologul.

Evident, consideră Dionis Cenuşa, UE este conştientă de faptul că voinţa Partidului Democrat de a reface invalidarea alegerilor este nulă, deoarece a ceasta va crea un precedent favorabil pentru pârghiile de influenţă ale UE şi va poziţiona opoziţia extrem de favorabil înainte de alegeri.

Totodată, orice intervenţie asupra deciziilor de invalidare va confirma că guvernarea s-a aflat în spatele hotărârilor judecătoreşti şi va forţa maşinăria propagandistică a guvernării să modifice discursul public, dispunând de puţin timp până la parlamentare, opinează politologul.

Insistând pe prioritatea validării alegerilor din Chişinău, comentează Dionis Cenuşa, europenii evită la fel să accepte vreun consens cu guvernarea, care încearcă să substituie pre-condiţiile politice pentru asistenţa macro-financiară cu realizarea condiţiilor sectoriale.

Astfel, UE întăreşte retorica critică, care complică dialogul politic la cel mai înalt nivel, fără a perturba însă discuţiile sectoriale tehnice în contextul implementării Acordului de Asociere, punctează politologul.

El spune că, în realitate, principialitatea UE pe subiectul invalidării alegerilor constituie cel mai puternic şi inflexibil mesaj transmis până acum.

În primul rând, politologul crede că situaţia data denotă că UE poate fi dură, atunci când principiile de bază ale democraţiei nimeresc sub atac. Criza actuală ar fi putut fi prevenită, dacă UE demonstra o reacţie dură, inclusiv suspenda asistenţa macro-financiară mai devreme, îndată după ce guvernarea a introdus votul mixt în 2017, accentuează Dionis Cenuşa.

În al doilea rând, sugerează el, ca urmare a criticii contra nevalidării alegerilor, europenii intensifică sentimentele de neîncredere faţă de guvernare, pe care opoziţia le poate valorifica, inclusiv prin suprapunerea mesajelor critice cu cele intonate de la Bruxelles.

Nu în ultimul rând, argumentează politologul, UE setează un nou test pentru guvernare şi anume desfăşurarea unor alegeri parlamentare corecte. Indirect, prin aceasta se subînţelege foarte clar că UE nu va tolera repetarea cazului nevalidării votului din Chişinău.

Cu toate acestea, deşi partea europeană vrea să prevină precedentele periculoase recente, această nu deţine pârghii ce ar stimula sau constrânge guvernarea să accepte ajustările necesare ale legislaţiei electorale, în corespundere cu bunele practici europene, concluzionează Dionis Cenuşa.