Chişinău: „Cine va investi într-o ţară de unde fug cetăţenii?“, atrag atenţia oamenii de afaceri străini

Oamenii de afaceri sunt sceptici în privinţa atractivităţii Republicii Moldova pentru capitalul străin, în condiţiile în care populaţia aptă de muncă pleacă masiv peste hotare. Chişinău speră că interesul pentru statul nostru va creşte după ce vor fi duse la bun sfârşit reformele economice.

Ţara noastră nu este o destinaţie preferată a investitorilor străini, a fost una dintre concluziile Forumului Republica Moldova-Uniunea Europeană, care se desfăşoară în aceste zile la Chişinău.

În opinia mai multor reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţară şi de peste hotare, de vină este piaţa mică, instabilitatea politică şi exodul masiv al moldovenilor. „Cine va risca să facă investiţii într-o ţară de unde fug cetăţenii?", s-a întrebat Jean-Francois Myard, preşedintele Mobiasbancă - Groupe Societe Generale. Bancherul a mai afirmat că unul dintre obiectivele primordiale ale Guvernului trebuie să fie stoparea procesului de migraţie, care duce la pierderea forţei de muncă.

OLIGARHII BLOCHEAZĂ VENIREA INVESTITORILOR

În acelaşi timp, Jean-Francois Myard a spus că factorul uman constituie şi unul din atuurile pentru Republica Moldova în lupta pentru atragerea investitorilor. „Faptul că aici se vorbesc mai multe limbi şi sunteţi la interferenţa mai multor culturi constituie un avantaj pe care ar trebui să-l exploataţi", a menţionat bancherul. Stefano Mercuri, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Italieni din Moldova, a spus că, practic, nimeni nu se ocupă de promovarea Moldovei peste hotare. „De imaginea ţării ca destinaţie pentru investitori nu ar trebui să se ocupe ambasadorii, ci o structură specializată care să aibă şi oficii peste hotare", a declarat Stefano Mercuri. Acesta a adus critici dure şi autorităţilor. „Ni se sugerează că ţara dumneavoastră ar avea nevoie de banii noştri, dar cu condiţia ca altcineva să se ocupe de administrarea lor. Mai mult, anumite grupuri oligarhice blochează intrarea în ţară a unor investitori mari", a afirmat Mercuri, care a vrut să polemizeze cu vicepremierul Valeriu Lazăr, dar acesta părăsise în grabă sala.

Sergiu Cioclea, directorul Departamentului finanţe corporative pentru ţările din fosta URSS a băncii BNP Paribas, a menţionat faptul că nu doar Republica Moldova este necunoscută ca destinaţie pentru investiţii, ci întreaga regiune.

Avantaje

- amplasarea geografică, între UE şi CSI;
- forţă de muncă ieftină şi calificată;
- taxe mici;
- ieşirea la mare;
- perspectiva integrării în UE.

Dezavantaje

- piaţă mică de desfacere;
- riscuri politice mari;
- logistica şi infrastructura proastă;
- capacitate redusă de cumpărare;
- corupţia şi birocraţia.

Moldova a ratat o fabrică a gigantului auto FIAT

Sergiu Cioclea, director ul Departamentului finanţe corporative pentru ţările din fosta URSS a băncii BNP Paribas, a menţionat că la ora actuală în lume „a crescut interesul investitorilor pentru agricultură şi, mai ales, pentru terenurile agricole", ceea ce pentru o ţară agrară, precum Moldova, ar putea constitui un atu.
Totodată, expertul a spus că sectoare precum telecomunicaţiile şi tehnologiile informaţionale, energetic, serviciile de utilităţi publice, transportul, domeniul financiar, ar prezenta interes pentru oamenii de afaceri străini.

În acelaşi timp, Stefano Mercuri, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Italieni din Moldova, a relatat despre faptul că unele companii ar vrea să-şi mute unităţile de producere în ţara noastră, doar că nu găsesc spaţii libere. „Din această cauză compania FIAT (cel mai mare producător italian de automobile - n.r.) a renunţat să-şi mute una dintre fabrici în Republica Moldova", a afirmat Mercuri.

Wolfgang Lerke, ex-ambasador al Germaniei în Republica Moldova şi preşedinte al Asociaţiei moldo-germane a oamenilor de afaceri, a spus că nicio ţară din lume nu poate supravieţui fără investiţii şi fără fluxuri externe de capital. Potrivit lui Lerke, în lupta pentru banii investitorilor se află nu doar state sărace, dar şi cele dezvoltate, motiv pentru care ţara noastră trebuie să depună eforturi mai mari şi mai susţinute.

53% din investiţii provin din statele UE

Volumul total al investiţiilor străine directe în ţara noastră constituia, la 30 septembrie anul trecut, 2,8 miliarde de dolari, conform unui raport al Băncii Naţionale a Moldovei. Sectoarele spre care iau calea investiţiile străine sunt activităţile financiare, cu o cotă de 27,8%, industria de prelucrare, 20,2%, comerţul, 20,2%, şi sectorul energetic şi gazier, 11,9%. La coada clasamentului se află agricultura şi construcţiile, care au atras mai puţin de un procent din totalul capitalului venit de peste hotare. Principalele ţări de unde provin investiţiile sunt: Rusia - cu circa 170 milioane de dolari, Cipru - peste 140 milioane de dolari, Italia - aproape 140 de milioane de dolari, România - circa 130 de milioane de dolari, SUA - aproximativ 125 de milioane de dolari. Circa 53% din totalul investiţiilor provin din statele UE, 20% din CSI şi restul, din alte ţări.