„Casa de copii nu e acasă”. Instituţionalizarea încetineşte dezvoltarea copiilor
0Actualmente, în internatele din Republica Moldova cresc circa 3.800 de copii. Specialiştii susţin că trei luni de instituţionalizare a copilului cu vârsta sub 3 ani pot cauza întârzieri de o lună în dezvoltarea sa. ONG-urile active în domeniul protecţiei copilului spun că plasarea minorilor în internate lasă amprente negative asupra personalităţii acestora şi vor ca procesul de instituţionalizare să fie oprit.
Doar 3–5 % din copiii care au trecut prin experienţa instituţionalizării au capacitatea de a forma şi a menţine o familie. Chiar dacă o creează, în jumătate de an aceştia divorţează. Integrarea copiilor de vârstă mică în mediul familial duce la o recuperare în procesul de dezvoltare, însă nu în totalitate. Ana Tomulescu, reprezentant al asociaţiei Copil Comunitate Familie (CCF Moldova), afirmă că reforma dezinstituţionalizării copiilor a demarat cu paşi concreţi şi pe moment, din 65 de instituţii de tip rezidenţial din Republica Moldova, mai activează 45, în timp ce 20 au fost deja închise „Din 2014, în baza unui acord de colaborare cu Ministerul Sănătăţii, CCF Moldova a demarat acţiunea de reformare a Centrului de Plasament şi Reabilitare pentru Copii din Bălţi. A fost creat un serviciu de zi pentru copii de vârsta până la trei ani cu o capacitate de 12 locuri. La moment, toate sunt ocupate”, a menţionat Ana Tomulescu în cadrul unui club de presă cu genericul: „Casa de copii nu e acasă. Instituţionalizarea copiilor trebuie stopată!”, organizat de Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei (APSCF).
Servicii sociale pentru împiedicarea abandonului
CCF Moldova şi Direcţia municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului au demarat o acţiune de reformă a Casei Municipale pentru copiii din Chişinău. Obiectivul principal a fost înlocuirea serviciului de plasament de tip rezidenţial cu o gamă de servicii sociale. Strategia conţine trei obiective, primul dintre care este prevenirea separării copiilor de familie şi stoparea graduală a instituţionalizării copiilor de 0-3 ani. De asemenea, a fost creat serviciul de creşă socială, un loc unde mamele îşi pot lăsa copiii pe timpul zilei fără a fi nevoite să-şi abandoneze pruncii definitiv.
La acest serviciu a apelat Nicolina Odajiu, o mamă care îşi creşte singură cei doi copii. Deşi se descurcă greu din punct de vedere financiar, iar fetiţa sa are probleme de sănătate, Nicolina nu s-a gândit niciodată să-şi abandoneze copiii. „Doamne fereşte! Nici prin cap nu mi-a trecut aşa ceva! Da, e greu din punct de vedere financiar. Abia acum o lună am început să lucrez ca ucenic operator la Poşta Moldovei. Fetiţa mea s-a născut prematur, la 32 de săptămâni, avea două kilograme. Are probleme la sistemul nervos. Acum are un an şi încet-încet începe să facă primii paşi”, povesteşte Nicolina.
La creşa socială, mai bine decât la o grădiniţă obişnuită
Nicolina îşi lasă fetiţa la creşa socială din Bălţi în fiecare zi, de la ora 8 dimineaţa până la 17:00. „Eu am mers la asistentul social cu o altă problemă, dar mi s-a propus să dau copilul la creşa socială. Este convenabil şi sunt foarte mulţumită. Au grijă de ei mai bine decât la o grădiniţă obişnuită. Medicul spune că fetiţa mea se va recupera cu timpul, iar asistenţa pe care o primeşte la creşă va spori procesul de însănătoşire”, spune optimistă Nicolina. De când a demarat acţiunea de reformare a Centrului de Plasament şi Reabilitare pentru Copii din Bălţi, au fost dezinstituţionalizaţi 91 de copii. Dintre aceştia, 44% s-au întors în familiile biologice, 22% au fost adoptaţi, iar 7% dintre ei au mers în familiile rudelor.
Copiii sunt abandonaţi din cauza sărăciei
Statisticile arată că în aproape 80% dintre cazuri, motivul abandonului este sărăcia. Şomajul părinţilor, familia monoparentală, lipsa locului de trai, dependenţa de alcool sau droguri sunt alte motive din care părinţii îşi lasă copiii prin internate. Numărul copiilor de la Centrul de Plasament Temporar şi Reabilitare din municipiul Bălţi este în scădere. „Dacă în 2014 erau 64 de copii, în 2015 au rămas doar 24. Sperăm ca procesul de dezinstituţionalizare să fie dus până la capăt cu succes”, a menţionat Valeriu Slobodean, directorul centrului de plasament.
Clubul de Presă a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor ONG-urilor membre pentru dezvoltarea unui sistem solid de protecţie a copiilor din Republica Moldova”, finanţat de OAK Foundation şi coordonat de UNICEF Moldova.