Au afaceri de milioane şi în stânga, şi în dreapta Nistrului
0Mai mulţi oameni de afaceri din regiunea separatistă dezvoltă businessuri profitabile şi la Chişinău. Experţii spun că nu e vorba de un proces de reintegrare, ci mai degrabă de interese economice.
De la o bucată de vreme, mass-media de la Tiraspol anunţă tot mai frecvent despre faptul că Grupul Sheriff şi structurile afiliate ar fi supus unei veritabile hărţuieli din partea autorităţilor locale şi chiar că s-ar încerca eliminarea acestuia de pe piaţă. Specialiştii spun că, de fapt, are loc o reîmpărţire a celor mai mari afaceri din regiunea separatistă.
Potrivit unor surse, proprietarii companiei Sheriff şi-ar muta treptat centrul afacerilor în dreapta Nistrului şi în Ucraina. În realitate, aceştia, dar şi alţi businessmeni de la Tiraspol de mai bine de zece ani au la Chişinău afaceri extrem de bănoase, dar şi proprietăţi importante.
PROPRIETARI ŞI LA TIRASPOL, ŞI LA CHIŞINĂU
De exemplu, fondatorii Grupului Sheriff, Ilia Kazmalî şi Victor Guşan, controlează una dintre cele mai mari afaceri de comercializare a ţigărilor şi băuturilor alcoolice din Republica Moldova, compania Business Market din Ialoveni. În 2011, vânzările oficiale ale firmei au urcat la circa jumătate de miliard de lei.
Proprietar nominal al Business Market SRL este firma Chanderia Investments Limited din Cipru. Aceasta, la rândul ei, este controlată de firma Fuscello Limited, iar ultima are ca acţionar o altă companie cipriotă, Fidanza Limited. La toate acestea, în calitate de directori figurează Ilia Kazmalî şi Victor Guşan. Business Market SRL se află de câţiva ani într-un litigiu în valoare de peste 80 de milioane de lei cu TehnoEnginering Grup, una din firmele ce aparţin familiei omului de afaceri Adrian Nichifor, acuzat de omor.
Aceeaşi structură de acţionariat şi domeniu de activitate are şi un alt mare contribuabil din Ialoveni, firma Comontel-Grup SRL. În 2009, Direcţia Generală Finanţe Ialoveni a acuzat cele două companii că ar fi prejudiciat bugetul local cu 6,7 milioane de lei, dar a pierdut procesele în instanţă.
Acum un an, Ilia Kazmalî a părăsit postul de director general al Grupului Sheriff, dar şi rândurile deputaţilor din „legislativul“ regiunii reparatiste. Presa locală sugera că influentul om de afaceri ar fi părăsit posturile ca urmare a presiunilor din partea noii conduceri de la Tiraspol.
DISTRIBUITOR DE TEHNICĂ AGRICOLĂ
O altă afacere cu rădăcini transnistrene este Agro-Liucca, o firmă controlată de Iuri Kuzmenko din Râbniţa. Acesta deţine fabrica de lactate din Râbniţa şi este distribuitor oficial în Republica Moldova a tehnicii agricole produse de companii precum Case, New Holland, Great Plains din SUA, Krone din Germania sau Bellota din Spania. Firma prelucra şi 12.000 de hectare de terenuri agricole arendate în raionul Râbniţa. Însă la finele anului trecut, printr-un decret semnat de Evgheni Şevciuk, Agro-Liucca a rămas fără circa 7.000 de hectare.
Proprietarul şi preşedintele băncii Ipotecinîi din Tiraspol, Dmitri Başkatov, deţine proprietăţi la Chişinău, iar anterior a fost şi unul dintre conducătorii Universalbank, instituţie ce a dat faliment. Başkatov chiar a primit în 2010 loc de casă de la Primăria municipiului Chişinău.
Şi Anatoli Belitcenco, care a condus vreo 20 de ani Uzina Metalurgică de la Râbniţa, a iniţiat o afacere la Chişinău. Şi-a luat şi partener de afaceri de la Chişinău, pe Serghei Beleacov, şi a fondat firma Liga-2, care a privatizat în anul 2007 fosta uzină de ambalaje SLI din zona industrială Vatra. Intenţia era de a construi o uzină de grinzi ondulate, pentru care au atras investiţii de circa zece milioane de dolari.
În prezent, în urma mai multor procese, prin intermediul unor firme offshore, din care face parte şi fostul său partener de business Serghei Beleacov, Anatoli Belitcenko s-a pomenit fără banii investiţi şi riscă să piardă ceea ce a mai rămas din vechea afacere.
„SUNT DOAR AFACERI, NU INTEGRARE ECONOMICĂ“
Galina Şelari, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme (CIRS), susţine că e dificil de spus dacă e vorba de o migraţie a afacerilor din stânga în dreapta Nistrului. „Ştiu că, de exemplu, Fabrica de coniacuri Kvint de la Tiraspol are şi magazine la Chişinău. Ştiu că reţelele „Andy ‘ Pizza“ şi „La Plăcinte“ au restaurante şi la Tiraspol, şi la Chişinău. Sunt însă nişte afaceri şi nu au nicio treabă cu politica“, a precizat Galina Şelari.
În opinia economistei, pe ambele maluri au loc frecvent aceleaşi procese. „Odată cu schimbarea puterii, are loc reîmpărţirea sferelor de influenţă. Dacă un businessman de la Tiraspol şi-a fondat o afacere la Chişinău, aceasta nu are nicio legătură cu procesele de reintegrare a Republicii Moldova. Sunt doar simple afaceri“, a constatat directorul CISR.
Oazu Nantoi, expert la Institutul de Politici Publice, consideră că extinderea unor afaceri pe ambele maluri ale Nistrului ar putea fi apreciată şi ca un pas spre normalitate. „Aceasta în cazul în care nu căutăm să vedem cum se fac bani în regiunea separatistă“, precizează Nantoi. Totodată, el susţine că nu putem pretinde mai multă transparenţă în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău nu ştiu cu exactitate provenienţa unor averi şi afaceri locale“.
SE ÎNREGISTREAZĂ DE NEVOIE
Lunar doar trei-patru firme cu fondatori din regiunea transnistreană se înregistrează la Chişinău. Cele mai importante întreprinderi din rmn au însă demult „viză de reşedinţă“ în dreapta Nistrului. De exemplu, Sheriff de la Tiraspol are o sosie la Chişinău încă din 2004. Motivul este prozaic. Fără certificatul emis de autorităţile legale ale Republicii Moldova nu-şi pot exporta producţia.