Aproape o pătrime din deputaţii de la Chişinău au deficienţe de integritate în activitatea politică

Aproape o pătrime din deputaţii actualei legislaturi şi-au schimbat cel puţin o dată partidul din care făceau parte, chiar dacă 12 dintre aceştia au depus jurăminte sau au făcut declaraţii pe proprie răspundere că nu vor face acest lucru. Alţi 76 de deputaţi reprezintă două forţe politice noi, cu oamenii care practic nu au un background politic.

Analiza a fost făcută de către organizaţiile membre ale Iniţiativei Civice „Pentru un Parlament Curat 2019”, transmite IPN.

Referindu-se la integritatea în activitatea politică, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, a declarat că, atunci când o persoană aderă la un partid cu o anumită doctrină, cetăţenii iau în considerare acest fapt şi au aşteptări că acest politician va acţiona de o anumită manieră.

În Republica Moldova însă se atestă fenomenul traseismului politic, atunci când un politician migrează de la o formaţiune la alta, chiar şi cu doctrine diametral opuse, demonstrând astfel că nu sunt stabili în îmbrăţişarea unor valori. Şi din punct de vedere al predictibilităţii, ei necesită un grad de atenţia sporit. Cât priveşte deputaţii fără background politic, aceştia sunt îndemnaţi să-şi respecte angajamentele şi să ţină la valorile pe care le-au îmbrăţişat.

Din perspectiva integrităţii în exercitarea funcţiilor publice sau de partid, 28 de deputaţi nu corespund acestui criteriu, potrivit experţilor. Directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, spune că acest fapt denotă că fiecare al patrulea parlamentar are probleme severe la acest capitol. Corespund în mare parte criteriului de integritate în exercitarea funcţiilor publice mai puţin de jumătate din corpul legislativ. În cadrul analizei s-a urmărit dacă aceste persoane au promovat meritocraţia, integritatea şi transparenţa, precum şi dacă au promovat şi au respectat drepturile imului, normele de etică şi deontologie în meseria pe care o practică.

De asemenea, s-a ţinut cont dacă deputaţii au fost implicaţi în cazuri de utilizare a neconformă a banilor publici sau dacă au promovat iniţiative legislative ce conţin factori de coruptibilitate etc.

În ceea ce ţine gestionarea averii şi intereselor personale, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a declarat că au fost verificate declaraţiile de avere şi interese, actele publice ale instituţiilor de ramură, iar ca urmare au fost identificate multe probleme. „

Demnitarii uită să-şi declare conturile, chiar şi zece conturi, de exemplu, pe care au bani. Nu-şi amintesc ce bani au pe acele conturi. Nu mai zic de proprietăţi, care sunt scrise şi pe rude, şi pe prieteni, şi pe amante, pe care Autoritatea Naţională de Integritate nu reuşeşte să le documenteze sau spune că nu are pârghii suficiente ca să documenteze şi să dovedească că anumite persoane publice utilizează case, maşini, dar ele sunt scrie pe altcineva”, a remarcat Cornelia Cozonac. Potrivit ei, în multe cazuri dosarele sunt clasate cu menţiune „din lipsa încălcării intenţionate”.