Apelul experţilor privind Acordul de funcţionare a complexului hidroelectric Nistrean

Societatea civilă din Republica Moldova a lansat un apel privind negocierea Acordului de funcţionare a complexului hidroelectric Dnestrovsk şi impactul său asupra bazinului fluviului Nistru.

În documentul adresat guvernelor de la Chişinău şi de la Kiev, dar şi partenerilor externi se menţionează că modul în care a fost elaborat proiectul Acordului şi modul în care acesta se negociază, fără consultarea societăţii civile şi a populaţiei care va fi direct şi grav afectată pe o perioadă de câteva decenii, precum şi graba cu care se preconizează aprobarea acestuia, până la sfârşitul anului 2017, nu sunt în interesul populaţiei din Republica Moldova şi Ucraina.

Într-o conferinţă de presă la IPN, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, a declarat că negocierile moldo-ucrainene pe marginea acestui acord, care pe parcursul acestui an s-au activizat, decurg într-un mod inaccesibil publicului. 

„Am văzut un document asupra căruia urmează a se purta negocieri şi anume acest document ne-a arătat în fond că nu este totul clar şi nu este totul bine cu acest acord”, a opinat directorul IPP.

Experţii consideră că, dacă nu va suferi modificări esenţiale, acest acord va conduce la degradarea şi distrugerea ecosistemelor din cursul inferior al râului Nistru şi va genera costuri economice enorme pentru identificarea unor surse alternative de apă potabilă, care pot varia de la câteva sute de milioane la peste un miliard de dolari. 

Potrivit proiectului acordului, Moldova va fi lipsită de dreptul de a folosi apă de pe teritoriul său care are ieşire la rezervorul tampon, deoarece întregul mal al Moldovei va fi acordat Ucrainei în arendă pe timp îndelungat, fără dreptul de acces la apă pentru Republica Moldova.

Iliya Trombistky, preşedintele Asociaţiei Eco-Tiras, a menţionat că în plus, din proiectul acordului au fost excluse prevederile privind plata compensaţiilor pentru daunele pricinuite de acest complex hidroenergetic (costurile serviciilor ecosistemice pierdute). Totodată, nu se menţionează nimic în legătură cu cele şase hidrocentrale adiţionale planificate în lunca minoră pe cursul superior al Nistrului de Guvernul ucrainean.

Ion Efros, expert IPP, susţine că acest proiect de acord ignoră în mod deliberat prevederile de mediu ale Acordurilor de Asociere UE–Moldova şi UE–Ucraina, în special patru directive. Este vorba despre Directiva cu privire la cadrul de politică comunitară în domeniul apei, dar şi la cea cu privire la calitatea apei destinate consumului uman. 

De asemenea, a fost ignorată Directiva de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi cea cu privire la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. 

La fel, sunt trecute cu vederea şi patru Directive pe care Republica Moldova şi Ucraina s-au obligat să le respecte în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice. Experţii consideră că eludarea mecanismelor UE de protecţie a mediului este greu de înţeles pentru două state care formal s-au angajat prin aceste Tratate să se modernizeze, reformeze şi să se integreze în spaţiul european legal, economic şi de valori.

Victor Parlicov, fostul director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, a declarat că în prezent negocierea Acordului privind funcţionarea complexului hidroenergetic Nistrean a fost pusă „la pachet” cu alte probleme din agenda bilaterală moldo-ucraineană, cum ar fi posturile vamale mixte, demarcarea frontierei moldo-ucrainene etc. 

În opinia experţilor, acest acord trebuie purtat separat şi în contextul obligaţiilor asumate de ambele state în raport cu UE şi în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice. Societatea civilă solicită publicarea proiectului actualizat al Acordului, dar şi renunţarea la ideea de a semna în grabă şi cu orice preţ acest Acord până la sfârşitul anului 2017.

Printre semnatarii apelului se numără fostul premier Ion Sturza, ex-ministrul şi ex-viceministrul mediului, Valeriu Munteanu şi Dorin Duşciac, dar şi lideri de asociaţii ecologice – Ilia Trombitsky, Alecu Reniţă. De asemenea, Apelul a fost semnat de experţii Iulian Groza, Dionis Cenuşa, Sergiu Tofilat, Veaceslav Ioniţă, Victor Parlicov, Valentin Lozovanu etc.