Analiză: UE arată indulgenţă sau pragmatism faţă de coaliţia ACUM-PSRM

UE foloseşte tactica deschiderii generale faţă de reforme, oferind credit politic de încredere substanţial şi asistenţă financiară, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

În realitate, crede politologul, partea europeană ar putea să manifeste mai multă prudenţă şi evaluare critică deja la această etapă, incipientă.

Comportamentul europenilor denotă indulgenţă sau pragmatism, opinează Dionis Cenuşa.

Indulgenţa faţă de guvernanţii moldoveni nu ar fi deloc în beneficiul instituţiilor democratice, deoarece pe termen mediu poate repeta degradarea calităţii guvernării, precum în anii 2010-2013, argumentează politologul.

Dacă UE totuşi manifestă pragmatism, scrie el, atunci aprecierea “voinţei politice autentice” a premierului Sandu necesită o echilibrare prin injectarea unei critici constructive în legătură cu imperfecţiunile reformelor.

Dionis Cenuşa recunoaşte faptul că atitudinea Bruxelles-ului faţă de actuala guvernare de la Chişinău emană încredere şi speranţă. Zonele de risc, anterior evidenţiate de către europeni, se regăsesc pe lista priorităţilor guvernării. Energizarea reformei justiţiei, cu modificarea legii procuraturii, setarea unui mecanism pentru coordonarea eforturilor anti-corupţie pe lângă cabinetul premierului Sandu, ridicarea imunităţii deputaţilor vizaţi în frauda bancară şi revenirea la votul proporţional, sunt doar câteva din acţiunile apreciate în UE, constată politologul.

Neajunsurile pe care le conţin unele reforme sunt puse deoparte, iar multiplele riscuri sunt ignorate, observă politologul.

El avertizează că reformatorii din cadrul guvernării actuale fac abstracţie de caracterul corupt endemic al clasei politice moldoveneşti. De asemenea, nu se ţine cont de caracterul ciclic al coaliţiilor de guvernare, dar şi cel volatil în cazul unor democraţii instabile, precum cea moldovenească. În asemenea circumstanţe, chiar dacă şi involuntar, blocul ACUM favorizează o viitoare consolidare a poziţiilor Socialiştilor, consideră Dionis Cenuşa.

În opinia lui, deşi UE se abţine de la orice interferenţă în politica internă a ţării, riscurile legate de repolitizarea instituţiilor cu exponenţii PSRM trebuie să figureze în discursurile publice şi în rapoartele europene de evaluare. Acest lucru deocamdată lipseşte din abordarea UE. Declaraţiile făcute de şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, şi Comisarul pentru Vecinătate şi Extindere, Johannes Hahn, transmise de la Bruxelles, preferă să dea note pozitive reformelor deja atinse, decât să le critice neajunsurile, subliniază politologul.

El face referinţă la Raportul privind implementarea Acordului de Asociere, care ar include viziuni hiper-optimiste asupra proceselor politice iniţiate de coaliţia PSRM-ACUM, care diferă de evaluarea obiectivă, din acelaşi document, a acţiunilor întreprinse de regimul lui Plahotniuc.

Viitoarele rapoarte ale UE vor trebui să intre în esenţa reformelor, prezentând zonele de risc, pentru a încuraja auto-corectarea guvernării moldoveneşti, consideră Dionis Cenuşa.

Idealizarea excesivă a guvernării de către UE sau SUA, partenerii naturali ai reformelor democratice din Moldova, este în detrimentul blocului ACUM. În consecinţă, scade nivel de autosesizare faţă de propriile greşeli ale ACUM, iar odată cu această slăbeşte vigilenţa faţă de partenerii de coaliţie ai acestuia - Socialiştii, concluzionează politologul.