Analiză Analiză: Revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, implicaţii pentru Moldova şi locul Rusiei
0Amendarea politicii europene de vecinătate (PEV) se numără printre obiectivele UE, trasate de Comisia Europeană după preluarea conducerii de către Jean-Claude Juncker, în 2014. Inventarierea PEV-ului nu este deloc întâmplătoare, fiind dictată de volatilitatea geopolitică şi numeroasele crize din proximitatea UE, care au scos în evidenţă ineficienţa, dar şi insuficienţa, instrumentelor vechi aplicate de UE pentru a-şi amenaja vecinătatea.
Expertul în politologie; Dionis Cenuşa, a realizat pentru IPN o analiză ce vizează revizuirea Politicii Europene de Vecinătate. Potrivit experului, ajustările anterioare ale politicii de vecinătate (în contextul „Primăverii Arabe”) au eşuat să producă rezultatele scontate (prosperitate şi stabilitate), iar ulterioara destabilizare a Ucrainei, iniţiată de Rusia, a readus demersul cu privire la recalibrarea PEV pe agenda UE. Aceasta s-a soldat cu publicarea propunerii de modificare a PEV, pe 18 noiembrie 2015, elaborată în baza consultărilor publice lansate de către UE. Documentul respectiv prezintă domeniile prioritare ale viitorului PEV, principiile de funcţionare a acesteia şi obiectivele urmărite de UE.
Deşi decizia finală asupra PEV-ului revizuit urmează să fie adoptată în 2016, este cert faptul că UE renunţă definitiv la abordarea soluţiei unice pentru toate situaţiile („one size fits all”) în favoarea „diferenţierii” în relaţia sa cu ţările PEV. În acest fel, vecinătatea europeană bazată pe viteze multiple („multi-speed european neighborhood”) capătă şi mai mult contur. Pentru Moldova, revizuirea PEV generează noi oportunităţi de aprofundare a relaţiilor cu UE, valorificarea cărora depinde în mare parte de performanţele individuale în realizarea reformelor, cât şi de progresele înregistrate de alte ţări (în particular, Ucraina şi Georgia).
Aspectele pozitive şi neajunsurile majore ale noului PEV
Propunerea de revizuire a PEV păstrează elementele pozitive existente anterior şi pune câteva accente noi. Astfel, PEV-ul revizuit atrage atenţia asupra necesităţii urgente de a stabiliza vecinătatea europeană, atât pe dimensiunea de securitate, cât şi pe cea socio-economică (îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, valorificarea oportunităţilor migraţiei etc.). Preocuparea pentru sectorul justiţiei este combinată cu cea pentru modernizarea economiei, securizarea sectorului energetic sau eficientizarea gestionării migraţiei etc. De asemenea, este propusă cooperarea în domeniul securităţii, focusată pe necesităţile individuale ale ţărilor PEV. Pentru a face PEV-ul mai operativ şi eficient, este preconizată „flexibilizarea” instrumentelor de finanţare existente, suplimentarea lor şi crearea unor „perne de siguranţă financiară” pentru situaţii critice. Eforturi considerabile vor fi dedicate promovării imaginii pozitive a PEV şi UE, prin intermediul unor strategii de comunicare pro-active, dar şi prin combaterea informaţiei false ţintite împotriva UE.
Totodată, PEV-ul revizuit are prevederi ce ar putea genera riscuri noi. Aceasta se referă la avansarea principiului de „diferenţiere”, unde UE este dispusă să renunţe la formatul unic de evaluare a progresului în ţările PEV, aplicat în prezent. În schimb, este propus un model de monitorizare individualizat, focusat strict pe domeniilor de colaborare agreate între UE şi ţara PEV. Astfel, apare riscul ca unele ţări PEV să se eschiveze de la orice angajamente ce ţin de subiecte sensibile, precum drepturile omului sau starea democraţiei. Aceasta le va permite să diminueze presiunea politică şi publică din partea UE. Mai mult ca atât, sub paravanul „diferenţierii”, UE se va obliga să pună în prim plan specificul intereselor ţărilor PEV, în detrimentul angajamentelor sale pentru promovarea valorilor europene (democraţie, drepturile omului, statul de drept etc.). Evident „diferenţierea”, îmbinată cu principiul „mai mult pentru mai mult”, stimulează competiţia între ţările PEV. Dar această competiţie nu este mereu dedicată reformelor ireversibile, ci mai degrabă luptei pentru sporirea asistenţei financiare din partea UE. Pentru ţări care sunt în relaţii avansate cu UE (Moldova, Ucraina, Georgia), o „diferenţiere” mai profundă generează beneficii noi (amplificarea asistenţei financiare şi tehnice). Lucrurile sunt văzute însă altfel în ţările PEV fără aspiraţii europene, care vor să aibă un dialog eficient cu UE şi să omită orice clauze legate de respectarea drepturilor omului sau libertatea cuvântului. Aceasta poate afecta interesele UE pe termen mediu şi lung, prejudiciind imaginea acesteia şi creând premise pentru apariţia unor viitoare focare de instabilitate în regiune.
Beneficii pentru Moldova
Cele mai substanţiale beneficii pentru Moldova, generate de PEV-ul revizuit, derivă din extinderea principiului de „diferenţiere”, care reconfirmă poziţia privilegiată a ţărilor semnatare a Acordurilor de Asociere şi ZLSAC cu UE. În particular, aspectele pozitive pentru Moldova introduse de noul PEV ţin de flexibilizarea instrumentelor de finanţare ale UE, la care se mai adaugă şi propunerea unor fonduri adiţionale pentru situaţii de criză („perne de siguranţă financiară”). Mai mult ca atât, securitatea energetică capătă o pondere mai mare, fiind exprimată intenţia UE de a sprijini în continuare eforturile de consolidare a „suveranităţii energetice” a ţărilor din vecinătatea estică. Adiţional, UE se angajează să amplifice integrarea pieţei sale energetice cu cea a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei, prin intermediul Comunităţii Energetice. De asemenea, PEV-ul revizuit permite dezvoltarea unor relaţii de cooperare cu UE în domeniul securităţii. Acestea urmează să fie focusate strict pe profilul ţării PEV, încorporând măsuri de prevenire a conflictelor şi de gestionare a crizelor. Şi nu în ultimul rând, PEV-ul revizuit subliniază dreptul suveran al ţărilor PEV de a-şi dezvolta relaţia cu UE conform propriilor interese şi fără a fi supuse unor presiuni exercitate de forţe terţe. Astfel, deşi indirect, UE ia apărare ţărilor care au semnat Acorduri de Asociere şi ZLSAC, fapt pentru care sunt pedepsite de către Rusia din 2013 încoace.
Locul Rusiei în noul PEV
Noul PEV face referinţe directe, dar şi indirecte, la Rusia şi rolul acesteia în regiune. Comparativ cu PEV-ul ajustat în 2010-2011, documentul elaborat în 2015 conţine o abordare mai obiectivă faţă de factorul rusesc. În mod explicit este recunoscută implicarea Rusiei în destabilizarea Ucrainei şi încălcarea integrităţii teritoriale ucrainene. De asemenea, Rusia este criticată, dar într-o formă voalată, pentru nerespectarea dreptului ţărilor PEV de a lua decizii suverane în legătură cu vectorul politicii lor externe şi apropierea de UE. În acest sens, contrar comportamentului rusesc, UE lasă la discreţia ţărilor PEV să decidă dacă vor să-şi aprofundeze relaţiile cu UE sau nu. Astfel, chiar şi neavând aspiraţii europene (cu referinţă la ţările Parteneriatului Estic), ţările vor putea să stabilească acorduri comerciale, dar nepreferenţiale, cu UE.
În altă ordine de idei, PEV-ul revizuit apreciază caracterul constructiv pe care îl poate avea cooperarea cu Rusia în soluţionarea problemelor comune din regiune. La fel, este examinată posibilitatea reformatării dialogului energetic cu partea rusă. În pofida aspectelor critice în raport cu Rusia, prezente în propunerile noului PEV, se simte o intenţie clară din partea UE de a reseta relaţiile ruso-comunitare, odată ce condiţiile vor permite, adică după stabilizarea Ucrainei.
În loc de concluzie…
PEV-ul revizuit aduce cu sine aspecte cruciale, cum ar fi cele legate de „diferenţiere”. Versiunea finală a PEV trebuie însă să ia în calcul posibilele evoluţii din regiune pentru următorii 5-10 ani, în loc să se concentreze pe obiective de scurtă durată. Totodată, PEV-ul trebuie să reflecte particularităţile ţărilor din vecinătatea sudică şi estică, dar şi valorile europene, fără de care stabilizarea durabilă a regiunii este imposibilă. Relaţiile UE cu Rusia trebuie să fie cât mai realiste în contextul PEV, dar acestea trebuie să rezulte din respectarea suveranităţii statelor PEV (vecinătatea estică) de către partea rusă.