Analiză Analiză: Cum este văzută Moldova la Bruxelles? „UE trebuie să conştientizeze că Rusia este imprevizibilă”
0Reprezentanţii Uniunii Europene au mari dubii legate de ireversibilitatea vectorului european al Republicii Moldova, dar se menţine, totuşi, o speranţă. În acelaşi timp, UE trebuie să conştientizeze că politicienii moldoveni sunt extrem de imprevizibili (la fel ca cei ucraineni sau armeni), dar şi mai imprevizibilă este Rusia, se arată într-o analiză realizată de Dionis Cenuşa pentru IPN.
Potrivit expertului, Bruxelles-ul este cu ochii pe situaţia politică de la Chişinău. „Voci din diverse instituţii europene importante (Parlamentul European sau Serviciul European pentru Acţiune Externă) se arată îngrijorate de faptul că Moldova se împotmoleşte tot mai mult într-un haos politic, care duce spre alegeri anticipate cu prognoze sumbre pentru vectorul european al ţării. Persistă o stare de nedumerire legată de acţiunile totalmente egoiste şi incoerente ale politicienilor moldoveni, catalogaţi încă drept proeuropeni”, afirmă expertul în politică externă, Dionis Cenuşa.
Potrivit analizei, puţini la Bruxelles pot prognoza în ce direcţie merge exact Moldova, dar toţi sunt siguri că actuala clasă politică subestimează, ba chiar ignoră, crizele politică, economică şi socială, în care se află ţara şi ramificaţiile acestora.
Moldova nu mai este „lider” al Parteneriatului Estic
Deja tot mai puţini europeni se avântă să spună ca Moldova ar fi fost cândva „poveste de succes”. Tot mai mulţi însă tind să evidenţieze că Moldova a reuşit să fie în trecut lider pe unele reforme sectoriale, cum ar fi bunăoară – liberalizarea regimului de vize.
Percepţia generală de la Bruxelles este că Georgia se proliferează în calitate de „lider” al Parteneriatului Estic. În pofida regreselor înregistrate în Georgia, legate de independenţa instituţiilor media, dar şi de justiţia selectivă, atitudinea europenilor faţă de aceasta este сritică, dar într-o măsură destul de moderată. Aceasta contrastează considerabil cu percepţia puternic negativă faţă de Moldova. Nemulţumirea europenilor este corelată cu absenţa clară a unei dorinţe a partidelor politice moldoveneşti de a-şi abandona interesele private în favoarea unor soluţii benefice pentru cetăţeni şi, respectiv, pentru interesele naţionale.
Mai mult ca atât, deşi Ucraina se confruntă cu probleme majore (corupţie, administraţie publică ineficientă, sistem bancar defectuos etc.), europenii au o poziţie mai tolerantă faţă de aceasta. Acest lucru se datorează faptului că politicienii ucraineni pro-UE nu au reuşit să se compromită în aceleaşi proporţii ca cei din Moldova. Totodată, situaţia din Ucraina este analizată de către UE prin prisma ameninţărilor generate de Rusia pentru securitatea regională, în particular, cea militară şi energetică. De aceea, Georgia şi Ucraina ocupă poziţii mai bune decât Moldova în percepţia UE asupra Parteneriatului Estic.
În loc de concluzie…
După 6 ani de coaliţii pretins pro-europene, Bruxelles-ul are dubii mari legate de ireversibilitatea vectorului european al Moldovei. Deşi colapsul existentelor forţe pretins pro-europene este un fapt împlinit şi bine cunoscut de cercurile politice de la Bruxelles, se menţine o speranţă, nejustificată în mare parte, că integrarea europeană se mai poate recupera. Unii consideră că agenda europeană nu va fi abandonată definitiv de către forţele pro-ruse, chiar dacă ultimele promit acest lucru. Realitatea moldovenească este însă alta, iar instituţiile europene trebuie să se pregătească pentru orice scenariu, inclusiv din cele mai negative pentru mişcarea europeană din Moldova.
Chiar dacă se crede că dependenţa de UE este mult prea mare pentru a renunţa la aceasta, europenii trebuie să demonstreze că au învăţat bine lecţiile rezultate din evenimentele din Ucraina sau Armenia. UE trebuie să conştientizeze că politicienii moldoveni sunt extrem de imprevizibili (la fel ca cei ucraineni sau armeni), dar şi mai imprevizibilă este Rusia.