Zonele abandonate atrag turiști: de ce „orașele-fantomă” au devenit un simbol al secolului XXI
0La începutul secolului XXI, fenomenul orașelor construite, dar aproape complet nelocuite, a devenit tot mai vizibil. Fie că este vorba despre megaproiecte rămase goale sau despre comunități cândva prospere care s-au golit treptat, imaginea “orașelor-fantomă” a trecut din registrul ficțiunii postapocaliptice în cel al realității, devenind un simbol al unei epoci marcate de incertitudine și schimbări rapide, scrie focus.ua.
Orașele-fantomă, produs al boomului imobiliar
China este considerată epicentrul acestui fenomen. Urbanizarea accelerată a generat numeroase cartiere și orașe ridicate “în avans”, în așteptarea unui aflux de locuitori și investiții. În multe dintre ele, infrastructura – de la școli și centre comerciale la noduri de transport – a fost finalizată, dar populația a rămas mult sub nivelul anticipat.
Cazul districtului Kangbashi, din Ordos, a atras atenția presei internaționale în 2009, când o relatare TV l-a descris ca pe un oraș gol, în ciuda faptului că zeci de mii de oameni locuiau deja acolo. Deși unele dintre aceste zone s-au populat ulterior, anii de stagnare le-au transformat într-un simbol al estimărilor prea optimiste și al vulnerabilității modelului economic chinez.
Situații similare au fost observate și în Turcia. Complexul Burj Al Babas, un ansamblu de vile ridicate în stil pseudo-medieval, a devenit emblematic pentru prăbușirea pieței imobiliare și pentru deprecierea lirei. Proiectul, gândit pentru investitori străini, a ajuns în insolvență în 2019, lăsând în urmă sute de clădiri neterminate.
Deindustrializarea și cartierele abandonate din Statele Unite
Dacă în Asia orașele-fantomă sunt rezultatul unei dezvoltări excesive, în Statele Unite ele reflectă procesul invers. Detroit, simbol al declinului industrial, a pierdut peste 60% din populație față de mijlocul secolului XX. Cartiere întregi au fost părăsite, iar peisajul urban a devenit un amestec de clădiri abandonate și spații verzi apărute spontan.
Totuși, în ultimii ani, orașul a devenit și o poveste despre regenerare. Ruinele unor fabrici au fost transformate în huburi tehnologice, iar Michigan Central Station, odinioară un simbol al degradării, a fost restaurată și reimaginată ca centru de inovație.
Criza climatică și apariția “zonelor sacrificate”
În alte regiuni, schimbările climatice sunt principalul factor care alimentează apariția orașelor abandonate. Creșterea nivelului mării, incendiile de vegetație și uraganele au distrus comunități întregi în SUA, în special în Louisiana și pe coastele vulnerabile.
Ecologiștii descriu astfel de locuri drept “environmental sacrifice zones” – teritorii lăsate în urmă pentru a proteja restul sistemului, dar care devin totodată o avertizare cu privire la viitor.
Demografie în declin: satele goale ale Europei
În Europa, fenomenul este strâns legat de scăderea populației rurale. În Bulgaria, Italia, Spania sau Portugalia, multe sate s-au golit complet, pe măsură ce tinerii au migrat spre orașe. Între 2014 și 2024, zonele rurale ale Uniunii Europene au pierdut peste 8% din populație, în timp ce marile orașe au continuat să crească.
Totuși, aceste spații nu rămân cu totul pustii. Programele de repopulare, inclusiv vânzarea de case la preț simbolic sau relocarea refugiaților în localități abandonate, încearcă să readucă viața în aceste comunități. În multe locuri, natura își revendică teritoriul: vulpi, mistreți și căprioare populează zonele în care oamenii au dispărut.
De ce atrag turiștii orașele-fantomă
În ultimele două decenii, ruinele și spațiile abandonate au devenit obiective turistice în sine. Parte a fenomenului cunoscut drept “dark tourism”, aceste locuri atrag vizitatori prin atmosfera lor neobișnuită și prin poveștile de viață și pierdere pe care le poartă.
Fotografii și creatori de conținut transformă deseori aceste peisaje în imagini cu o estetică aparte: scări acoperite de vegetație, clădiri ruginite, străzi înghițite de liniște. Exemple celebre sunt numeroase – de la satele abandonate ale Italiei la zone industriale lăsate pradă naturii. Iar după succesul serialului Cernobîl al HBO, orașul Pripiat a cunoscut o creștere bruscă a numărului de turiști.
Pentru unii vizitatori, aceste spații oferă o formă de evadare: orașele fără trafic, reclame sau zgomot permit un alt tip de experiență a timpului.
Orașele-fantomă: avertisment sau oportunitate?
Unii experți văd în aceste zone un potențial laborator pentru urbanismul viitorului – un loc unde pot fi testate noi modele de locuire, agricultură sustenabilă și revitalizare comunitară. Alții le consideră o hartă a riscurilor: puncte care indică ce se poate întâmpla atunci când societățile ignoră semnalele privind clima, demografia sau economia.
Cert este că imaginea străzilor pustii, traversate doar de vânt, a devenit una dintre metaforele definitorii ale secolului XXI – o reflecție a trecutului, prezentului și posibilelor viitoruri.