VIDEO Proteste pentru democraţie la Hong Kong. Beijingul ignoră cerinţele manifestanţilor: „Faptul că sunteţi încă în viaţă arată cât de tolerantă este China”
0Protestele au intrat în cea de-a cincea zi la Hong Kong, unde zeci de mii de oameni cer Beijingului să le permită să-şi aleagă propriii lideri, independenţi de Partidul Comunist. Puterea, după ce a încercat o reprimare în forţă a mişcării, a retras poliţiştii, însă ignoră manifestaţia, pe care o consideră ilegală.
Liderii mişcării „Occupy Central (referire la districtul financiar al Hong Kong-ului - n.r.) with Love and Peace/ Ocupaţi centrul cu dragoste şi pace”, umbrela sub care s-au reunit toate protestele pro-democraţie planificate în ultimele luni la Hong Kong de organizaţii nonguvernamentale şi activişti, au cerut guvernării comuniste de la Beijing să le ofere până astăzi un răspuns cu privire la apelurile lor pentru reforme democratice.
Beijingul rămâne însă tăcut, hotărât să ignore protestele pe care le-a catalogat drept ilegale şi despre care a trimis, prin presa de partid, că „strică imaginea Hong Kong-ului”.
Liderii chinezi sunt cu atât mai nemulţumiţi de mişcarea civică fără precedent, în contextul în care ea va afecta şi ceremoniile organizate pentru ziua naţională a Republicii Populare Chineze, care se sărbătoreşte pe 1 octombrie. Mâine, chinezii sunt chemaţi să celebreze 65 de ani de când Mao Zedong a fondat sistemul comunist.
Protestatarii au emis termenul limită de 1 octombrie pentru demisia lui Leung Chun-ying din funcţia de lider al Hong Kong-ului, cerând totodată ca la următoarele alegeri pentru această funcţie, lista candidaţilor să nu mai fie limitată la o mână de politicieni loiali partidului.
Presa chineză a relatat trunchiat sau nu a relatat deloc despre evenimente, în timp ce editorialişti şi formatori de opinie aserviţi Beijingului au început să transmită că studenţii de la care a pornit mişcarea sunt vandali şi „condamnaţi pe vecie”.
Timp de 155, din 1842, Hong Kong-ul a fost colonie britanică – excepţie fac doar anii 1941-1945, când insula a fost ocupată de japonezi în timpul al Doilea Război Mondial. Apoi, în 1997, Hong Kong-ul s-a întors sub guvernare chineză, drept „regiune administrativă specială”, în cadrul unei formule cunoscută drept „o ţară, două sisteme”, care garanta Hong Kong-ului un grad sporit de autonomie şi libertăţi de care restul Chinei nu se bucură.
Votul universal pentru alegerea liderilor a fost stabilit atunci drept un eventual scop final al acestei formule de autonomie. Însă Beijingul a respins luna trecută cererile ca populaţia să aleagă liber şi direct următorul lider al oraşului, conducător al guvernului regional, limitând lista candidaţilor la o mână de politicieni, toţi loiali Partidului Comunist.
Protestele pro-democraţie au început încă de atunci, din august. Peste 98.000 de persoane au participat la un astfel de marş, care a durat câteva ore, prin centrul Hong Kong-ului. Tot atunci însă a fost organizat şi un marş anti-democraţie, la care au participat 250.000 de oameni, potrivit estimărilor poliţiei.
La scurt timp, Zhang Xiaoming, directorului Biroului pentru Legătura cu China din Hong Kong, a avut o întâlnire cu liderii protestetarilor pro-democraţie. Discuţiile n-au ajuns însă la niciun consens ba, mai mult, există voci care susţin că întrevederea s-a încheiat cu o replică şocantă a politicianului: „Faptul că sunteţi încă în viaţă arată cât de tolerantă este, de fapt, China”, le-ar fi spus Zhang, transmite publicaţia americană „The Daily Beast”, care precizează că afirmaţia nu a putut fi verificată independent.