Vaticanul, cu bugetul pe roşu

Vaticanul a dat publicităţii, în aceste zile, rezultatele sale financiare din 2007. Pentru prima oară, din 2003 încoace, Sfântul Scaun a încheiat anul cu bugetul pe roşu. Consiliul

Vaticanul a dat publicităţii, în aceste zile, rezultatele sale financiare din 2007. Pentru prima oară, din 2003 încoace, Sfântul Scaun a încheiat anul cu bugetul pe roşu. Consiliul Cardinalilor pentru Studierea Problemelor Organizaţionale şi Economice a raportat un venit total de 236,737.207 milioane de euro, în timp ce cheltuielile au ajuns la suma de 245,805.167 milioane de euro.

S-a înregistrat un deficit de 9.067.960 euro. Aparatul administrativ, mijloacele de comunicare, precum şi turneele Papei în lume costă tot mai mulţi bani. Cele mai mari pierderi provin din deficitul de la Radio Vatican şi ziarul oficial "L'Obsservatore Romano".

Sfântul Scaun a explicat că bilanţul negativ ar fi fost cauzat de deprecierea dolarului faţă de moneda europeană. Vaticanul îşi calculează cheltuielile în euro, în timp ce veniturile sale sunt, în majoritate, donaţii în dolari. Veştile rele survin pe fondul vizitei Papei Benedict al XVI-lea în aceste zile la Sydney (Australia), unde a făcut deliciul fotografilor, binecuvântând animale sau probând un chipiu de poliţist.

Cheltuielile disproporţionate, turneele costisitoare, scandalurile legate de Banca Sfântului Scaun au subţiat serios averea Cetăţii papale

Pentru prima oară din 2003 încoace, Vaticanul a încheiat anul cu bugetul pe roşu. Rezultatele financiare din 2007 au fost centralizate în preajma vizitei papei în Australia.

Consiliul Cardinalilor pentru Studierea Problemelor Organizaţionale şi Economice ale Scaunului Apostolic raporta, la 9 iulie, un venit total de 236,737.207 milioane de euro, în timp ce cheltuielile au ajuns la suma de 245,805.167 milioane de euro, ceea ce înseamnă un deficit de 9.067.960 euro. Singurul venit direct al Sfântului Scaun îl constituie donaţiile din partea diecezelor, a congregaţiilor religioase şi a credincioşilor.

Cheltuielile sale sunt împărţite în patru secţiuni: pentru activităţile instituţionale, financiare, imobiliare şi mediatice. Curia romană are 2.748 de persoane angajate (cu 44 mai multe decât în 2006), dintre care 778 sunt ecleziastice, 333 persoane consacrate, 1.637 laice şi 929 pensionari. Remunerarea acestora reprezintă cea mai mare parte din cheltuieli.

Radio Vatican, arătat cu degetul

Bugetul Sfântului Scaun mai include cheltuielile nunţiaturilor apostolice şi ale reprezentanţilor pontificali în ţările lumii şi pe lângă organizaţiile internaţionale, precum şi costurile mijloacelor lor de comunicare. Cele mai importante pierderi provin însă din deficitul de la Radio Vatican şi ziarul oficial "L'Obsservatore Romano", care au înregistrat anul trecut un deficit total de 14,6 milioane de euro.

Bilanţul negativ al Sfântului Scaun pe anul 2007 este cauzat în principal de fluctuaţiile ratelor de schimb, a subliniat papalitatea. Dolarul american a suferit o depreciere accentuată în raport cu moneda unică europeană, de la începutul anului trecut, ceea ce a afectat bugetul Vaticanului, care îşi calculează cheltuielile în euro, în timp ce veniturile sale sunt, în majoritate, donaţii în dolari.

Subiect de scandal în trecut

Pentru aparatul administrativ, mijloacele de comunicare, precum şi pentru misiunile papei în lume este nevoie de bani. Vaticanul nu a excelat în transparenţă în privinţa acestui subiect. Potrivit propriilor estimări, averea sa s-ar ridica în prezent la aproximativ 6,5 miliarde de euro.

În jurul banilor Vaticanului a plutit însă întotdeauna misterul. În ultimele decenii, scandalul creat în jurul Institutului pentru Opere Religioase - mai cunoscut ca Banca Vaticanului - care a fost acuzat de implicare în spălarea banilor naziştilor şi în prăbuşirea unei bănci italiene a aruncat umbre asupra Sfântului Scaun. În anii '70, arhiepiscopul Paul Marcinkus a fost implicat într-un scandal financiar împreună cu omul de afaceri sicilian Michele Sindona.

Acesta a fost consilier financiar al Vaticanului şi, implicit, al lui Marcinkus. Când imperiul financiar al lui Sindona s-a prăbuşit, Vaticanul a pierdut zeci de milioane de dolari. Marcinkus a încetat din viaţă în februarie 2006, la vârsta de 84 de ani.

Presa a scris că ar fi luat în mormânt secrete care probabil nu vor ieşi niciodată la iveală. Paul Marcinkus a fost timp de mulţi ani prelatul american cu cea mai mare funcţie de la Vatican.

A activat în slujba papilor Ioan XXIII, Paul VI şi Ioan Paul al-II-lea, fiind poreclit "Gorila" de către mass-media din Italia. A fost preşedintele Băncii Vaticanului între anii 1971-1989, fiind considerat al doilea ca putere şi influenţă după papă.

Donaţii din "Obolul Sfântului Petru"

Sursa tradiţională de venit, veche de secole, a Înaltului Scaun este "Obolul Sfântului Petru", constând în donaţii pe care credincioşii din întreaga lume le trimit papei.

Dacă în trecut banii se strângeau o dată pe an, la finele lunii iunie, de sărbătoarea Sfântului Petru, în prezent donaţiile sunt acceptate oricând, putând fi efectuate şi viramente online pe card, prin site-ul Vaticanului.

În afara donaţiilor, Biserica Catolică se mai finanţează şi din sumele obţinute din închirierea unor active imobiliare şi din turism. Turismul a adus câştiguri de 4,3 milioane de euro anul trecut, iar canalul TV Vatican a obţinut un venit de aproape 500.000 de euro. Anul trecut, 4,3 milioane de persoane au vizitat muzeele Vaticanului, inclusiv Capela Sixtină.

Cine sunt donatorii

SUA au dat cele mai multe donaţii către papalitate în 2007, 27.092 milioane de dolari, urmată de Italia cu 8.6 milioane de dolari, Germania cu 4 milioane de dolari, Spania cu 2,7 milioane de dolari, Franţa cu 2,4 milioane de dolari, Irlanda cu 2,2 milioane de dolari, Brazilia cu 1,4 milioane de dolari şi Coreea de Sud cu 1,1 milioane de dolari. O persoană anonimă a făcut o donaţie de 14,3 milioane dolari.

Scuze pentru abuzurile unor preoţi

Papa Benedict al XVI-lea se află de luni, 14 iulie, în Australia, unde prezidează Zilele Mondiale ale Tineretului. Este cea de-a noua călătorie apostolică a Suveranului Pontif în afara Italiei. Cu prilejul vizitei în Ţara Cangurilor, papa a declarat că va cere scuze publice credincioşilor pentru abuzurile sexuale comise de unii preoţi romano-catolici.

Până în prezent, în procesele desfăşurate în Australia în care preoţi romano-catolici au fost acuzaţi de maltratarea enoriaşilor lor au fost pronunţate 107 condamnări. Înainte de începerea manifestărilor, papa s-a odihnit la Kenthurst Study Centre, o proprietate a Opus Dei, în compania unui pian şi a pisicii Bella, care i-a fost oferită de credincioşii care cunosc dragostea sa pentru feline.

În contact cu fauna australiană

Proprietarii unei grădini zoologice i-au mai adus Suveranului Pontif un ursuleţ koala, un pui de wallaby, un piton, un pui de crocodil, o şopârlă şi un cangur, "pentru ca să descopere o parte din fauna unică a Australiei".

Papa, care în general poartă o tichie albă cunoscută sub numele "zuchetto", a primit ieri o căciuliţă cu urechi à la Mickey Mouse.

Câţiva tineri din Orange County, California, unde se află Disneyland, i-au dat căciuliţa şi o mingiuţă antistres. Spre dezamăgirea fotoreporterilor, papa nu a probat căciuliţa. Cu o zi în urmă, el şi-a pus pe cap o şapcă de poliţist, imaginile făcând furori în întreaga lume.

Zilele Mondiale ale Tineretului de la Sydney reprezintă a 23-a ediţie a unui eveniment lansat în 1986 de către Ioan Paul al II-lea. Potrivit organizatorilor, peste 225.000 de tineri din 170 de ţări au venit în metropola australiană pentru a asista la ceremoniile care vor avea loc până duminică. Romano-catolicii reprezintă 26% din populaţia de peste 20 de milioane a Australiei.

Cel mai mic stat independent

Cu suprafaţa totală de 44 de hectare, Vaticanul este cel mai mic stat independent din lume. Situat în inima Romei, acesta cuprinde bazilica Sfântul Petru, piaţa Sfântul Petru, Palatul Vatican, muzee şi grădini.
Are 824 de locuitori, dar nu toţi au cetăţenia statului.

Garda elveţiană pontificală, care este în serviciul papei din anul 1480, numără 120 de persoane, fiind cea mai veche şi cea mai mică armată din lume încă în activitate. Statul papal a luat fiinţă în secolul al XVIII-lea, când papa a dobândit în stăpânire fostele posesiuni bizantine din Italia.

În Evul Mediu, acesta a jucat un rol important pe eşichierul politic european. După ocuparea Romei de către trupele italiene, în anul 1870, papa s-a retras în Vatican. Independenţa statului liliputan a fost recunoscută la 11 februarie 1929, în urma semnării a trei tratate de pace la Lateran, între regatul italian şi papalitate.
Conducerea Vaticanului are o structură unică.

Cardinalul secretar de stat, preşedintele comisiei pontificale, guvernatorul, ca toţi ceilalţi oficiali, sunt numiţi şi revocaţi de papă. Guvernatorul Vaticanului are îndatoriri similare cu cele ale unui primar. Administraţia Sfântului Scaun este separată.

Papa îl guvernează prin intermediul curiei romane, formată din Secretariatul de Stat, nouă congregaţii, trei tribunale, 11 consilii pontificale şi un complex de birouri care administrează afacerile bisericii.