Turcia şi Iranul trec la represalii la adresa kurzilor din Irak. Parlamentul de la Bagdad cere guvernului să trimită armata în zonă
0Iranul şi-a închis graniţele cu Kurdistanul irakian, iar Turcia a anunţat că va pune capăt transportului de petrol din nordul Irakului către restul lumii, intensificând presiunea asupra regiunii semiautonome care organizează un referendum pentru independenţă.
Iranul şi-a închis graniţele cu Kurdistanul irakian, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, în cursul unei conferinţe de presă săptămânale, citat luni de agenţia Tasnim, relatează AFP.
„La cererea guvernului irakian, am închis graniţele terestre şi aeriene“ cu Kurdistanul irakian, a declarat Bahram Ghassemi. El a calificat „ilegal şi ilegitim referendumul“ pentru independenţă.
Teheranul anunţase de duminică suspendarea tuturor zborurilor iraniene spre aeroporturile Erbil şi Souleiymanieh, precum şi toate zborurile din Kurdistanul irakian şi care tranzitează Iranul.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdorgan, a declarat că Ankara ar putea închide conducta care transport petrol din nordul Irakului către restul lumii, intensificând presiunea asupr regiunii semiautonome care organizează un referendum pentru independenţă, relatează Reuters.
„După aceasta, să vedem prin ce canale va trimite Guvernul regional din nordul Irakului petrol şi unde îl va vinde“, a spus Erdogan într-un discurs rostit la un forum din Istanbul. „Noi avem robinetul. În momentul în care închidem robinetul, s-a terminat“, a adăugat el.
Liderul de la Ankara nu a spus că Turcia ar fi decis deja să oprească fluxul de petrol.
Sute de mii de barili de ţiţei sunt transportaţi zilnic din nordul Irakului în Turcia.
Anterior, Turcia a blocat accesul în ţară din nordul Irakului prin punctul de acces de la Habur (sud-est), însă se putea intra în continuare în Irak prin acest punct.
Parlamentul de la Bagdad cere trimiterea armatei în zona kurdă
Parlamentul irakian a cerut luni trimiterea armatei în zonele disputate aflate sub controul forţelor Kurde după invazia SUA în Irak în 2003 şi căderea lui Saddam Hussein, ca răspuns la desfăşurarea referendumului de independenţă în Kurdistan.
„Parlamentul cere comandantului şef al armatei (premierul Haider al-Abadi) să desfăşoare armata în zonele care au intrat în componenţa Kurdistanul irakian după 2013“, potrivit rezoluţiei Parlamentului . Constituţional, guvernul este obligat să respecte acest vot. Zonele în litigiu sunt situate în afara celor trei provincii nordice ale Irakului, care au făcut parte iniţial din regiunea autonomă a Kurdistanului.
Aceste zone disputate sunt provincia bogată de petrol Kirkuk şi sectoarele Ninive - în nord - Dyala şi Salaheddine (la nord de Bagdad). Cele mai multe au fost cucerite de luptătorii kurzi din Peshmerga în 2014, datorită haosului care se instalase în ţară după ofensiva jihadiştilor grupului de stat islamic.
Kurzii din Irak au votat, astăzi, în cadrul referendumului cu privire la independenţa regiunii autonome Kurdistan şi a zonelor disputate între guvernul de la Bagdad şi cel regional de la Erbil, pe fondul îngrijorărilor la nivel regional şi internaţional că această consultare va alimenta suplimentar instabilitatea şi violenţele în Orientul Mijlociu.
Diaspora kurdă a început să voteze electronic pe 23 septembrie, consultarea încheiindu-se ieri. Potrivit comisiei electorale, circa 150.000 de kurzi şi-au exprimat opţiunea din străinătate.
Consultarea, care a avut loc într-un context de tensiuni accentuate între Bagdad şi Erbil, este aşteptată să producă un rezultat clar în favoarea independenţei şi să îi ofere liderului kurd Masud Barzani un mandat pentru a negocia secesiunea Kurdistanului, regiune bogată în resurse petroliere, cu guvernul de la Bagdad şi cu statele vecine.
Premierul irakian Haider al-Abadi a avertizat însă că va lua „măsurile necesare“ pentru a menţine unitatea ţării, în timp ce state vecine precum Turcia şi Iran, îngrijorate că minorităţile kurde de pe teritoriile lor vor urma exemplul kurzilor din Irak, au ameninţat de asemenea cu represalii.