Sinucidere misterioasă a unui fost membru al Mossad într-o închisoare israeliană

Societatea israeliană se confruntă de mai multe zile cu un scandal de proporţii care pune sub semnul întrebării  mai multe aspecte ale democraţiei israeliene, inclusiv cel al libertăţii presei.

Problema amintită este legată de cazul aşa numitului  deţinut X , un fost agent al Mossad, care s-a sinucis într-o închisoare de maximă securitate din Israel în 2010 şi despre care s-a aflat abia acum.

Cine a fost deţinutul X?

    În închisorile israeliene, există o categorie de deţinuţi consideraţi periculoşi - condamnaţi pentru activităţi teroriste, de spionaj sau de trădare – care sunt încarceraţi anonim, fiind cunoscuţi sub denumirea de “deţinuţi X”. Persoana despre care este vorba s-a dovedit a fi un bărbat cu dublă cetăţenie australiano-israeliană, al cărui nume real a fost Ben Zygier.

Ce s-a întîmplat cu el a fost dezvăluit recent de presa din Australia, respectiv de postul de televiziune ABC Australia. Zygier a făcut parte în Australia dintr-o organizaţie sionistă, a emigrat în Israel unde s-a căsătorit şi a avut doi copii, a făcut serviciul militar, a lucrat şi într-un kibuţ şi, se pare, a informat ABC,  că ar fi fost recrutat de Mossad. În Israel a purtat numele de Ben Alon sau Allen.

A fost arestat chiar de către Mossad, condamnat şi încarcerat la începutul lui 2010. Se afla într-o închisoare de maximă securitate, în celula în care a stat un timp asasinul lui Yitzhak Rabin şi cu toate că era supravegheat zi şi noapte de tot felul de instalaţii de supraveghere, a reuşit să se sinucidă. Abia acum s-a aflat că trupul lui a fost transportat în secret în Australia unde familia de-acolo l-a înmormântat, deşi soţia şi copiii lui se aflau în Israel.

   După ce ABC Australia a difuzat reportajul şi ziariştii israelieni au început să se interesze de caz, presei israeliene i s-a impus un embragou total, atât de către biroul premierului cât şi de cătrel Mossad, La început, s-a interzis chiar şi preluarea unor articole din presa străină despre caz, dar la presiunea opiniei publice, până la urmă embargoul a fost ridicat.

Arestarea lui Zygier-înconjurat de mister

    Nu se ştie de fapt de ce a fost arestat şi condamnat Zygier. Au fost lansate mai multe ipoteze printre care şi că ar fi participat la asasinarea în Dubai, în urmă cu trei ani, a teroristului Mahmud Mahbut, membru important al Hamas. Un ziar de limbă arabă a afirmat că Zygier ar fi fost prins de autorităţile locale şi salvat apoi de comandouri israeliene. Dar poliţia din Dubai a dezminţit acest lucru.

Acţiunea niciodată recunoscută de Mossad, a presupus folosirea unor paşapoarte false ale unor cetăţeni din diferite ţări care au emigrat în Israel, iar Zygier ar fi fost gata să dezvăluie serviciilor secrete australiene utilizarea şi a unui paşaaport australian. Acestea sunt doar presupuneri. Singurele date reale au provenit de la persoane care l-au cunoscut pe Zygier şi care-l vedeau ca un om labil, care nu-şi controla nici acţiunile, nici ceea ce vorbea, el povestind cunoştinţelor că a fost recrutat de Mossad, ceea ce contravenea tuturor regulilor agenţiei. Este posibil ca Mossad să-şi fi dat seama că a greşit recrutându-l şi că datorită firi sale, Zygier ar fi vorbit ceea ce nu trebuia şi unde nu trebuia. Se pare că acuzaţia care a dus la condamnarea lui a fost trădare.

Felul în care a fost tratat acest caz a provocat reacţii puternice nu numai în presă ci şi în lumea politică, dând naştere la mai multe intervenţii în Knesset, adresate ministrului justiţiei. “Deoarece sesiunea a fost transmisă în direct, întrebările nu au putut fi cenzurate”, comenta publicaţia “Israel Hayom” (Israel azi).

Ben ZEl a fost întrebat dacă ştia de caz şi de secretul care l-a înconjurat, dacă este de acord cu procedura de a cere jurnaliştilor să se autocenzureze şi dacă mai există şi alţi deţinuţi secreţi în închisorile israeliene. Ministrul de Justiţie a răspuns că acest caz nu a intrat sub jurisdicţia lui. Guvernul Australiei care a recunoscut că a fost informat, a decis să reanalizeze situaţia,  să vadă dacă Ministerul de Externe a tratat-o în mod corespunzător.