Șeful AIEA avertizează: Iranul ar putea relua îmbogățirea uraniului „în doar câteva luni”. Pagubele provocate de SUA nu sunt totale
0Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), atrage atenția că Iranul ar putea reîncepe procesul de îmbogățire a uraniului „într-un interval de câteva luni”, contrazicând declarațiile președintelui american Donald Trump, care a susținut că recentele lovituri ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene ar fi „complet distrus” programul nuclear al Teheranului, relatează CNN.
Avertismentul vine în urma conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, declanșat la începutul lunii iunie printr-o ofensivă israeliană menită, potrivit declarațiilor oficiale, să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară. Ulterior, Statele Unite au efectuat atacuri asupra a trei obiective nucleare considerate strategice — Fordo, Natanz și Isfahan — încheiate printr-un armistițiu fragil, încă în vigoare.
„Pagube severe, dar nu totale”
Într-un interviu acordat postului CBS News, Rafael Grossi a explicat că, deși bombardamentele au provocat daune semnificative, infrastructura tehnologică de bază a Iranului a supraviețuit. „Este limpede că au fost provocate distrugeri serioase, dar nu putem vorbi de o distrugere totală. Capacitățile industriale și tehnologice sunt acolo. Dacă autoritățile iraniene decid, ar putea reporni centrifugele și produce uraniu îmbogățit într-un interval de luni”, a precizat Grossi.
Declarația sa vine în sprijinul unei evaluări preliminare întocmite de Agenția de Informații a Apărării din cadrul Pentagonului, care arată că atacurile americane nu au eliminat componentele esențiale ale programului nuclear iranian și cel mai probabil au produs o întârziere de doar câteva luni.
În ciuda acestor analize, Donald Trump a continuat să declare public că programul iranian a fost „complet și definitiv eliminat”, calificând operațiunea drept una dintre cele mai eficiente lovituri militare din istorie.
Incertitudini și lipsă de transparență
Rafael Grossi a subliniat că AIEA nu a descoperit dovezi clare privind existența unui program nuclear militar activ, dar că Iranul a refuzat în mod repetat să ofere răspunsuri credibile la întrebări esențiale privind uraniul îmbogățit găsit în locații nedeclarate.
„În acest domeniu sensibil al numărului de centrifuge și cantității de material, aveam o imagine clară. Dar ne îngrijora faptul că existau și alte elemente neclare. De exemplu, am descoperit urme de uraniu îmbogățit în locuri care nu figurau pe lista oficială. De ani de zile cerem explicații și nu primim răspunsuri satisfăcătoare.”
Grossi a mai precizat că, înainte de atacurile israeliene și americane, Iranul continua să furnizeze date AIEA în mod parțial, însă unele aspecte esențiale — precum cantitățile reale de material îmbogățit sau locațiile acestuia — rămâneau învăluite în incertitudine.
Parlamentul iranian suspendă cooperarea cu AIEA
În paralel cu tensiunile internaționale, Iranul a făcut un pas suplimentar spre izolare: parlamentul de la Teheran a votat în favoarea suspendării cooperării cu AIEA. Ministrul de externe, Abbas Araghchi, a sugerat inclusiv posibilitatea retragerii Iranului din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), document internațional care interzice dezvoltarea armelor nucleare de către semnatari.
Pe fondul acestor declarații, AIEA a cerut din nou acces la instalațiile avariate în urma bombardamentelor. Cererea a fost refuzată. Araghchi a transmis, printr-un mesaj postat pe rețeaua X, că „insistența lui Grossi de a inspecta locațiile bombardate sub pretextul garanțiilor este lipsită de sens și, posibil, de rea-credință”.
Întrebări rămase fără răspuns
Grossi a menționat, de asemenea, că există suspiciuni că o parte din materialul nuclear ar fi fost mutat înainte de atacuri, ca măsură de protecție. Trump a respins ferm această ipoteză, dar evaluările militare americane sugerează că astfel de măsuri ar fi fost logice și previzibile în contextul unei iminente intervenții militare.
În lipsa unei verificări independente a instalațiilor afectate și în absența unei cooperări reale între Iran și AIEA, evaluarea capacităților nucleare ale Teheranului rămâne, în prezent, incompletă.
În ciuda eforturilor militare coordonate de SUA și Israel, programul nuclear al Iranului rămâne activabil și funcțional. Lipsa transparenței din partea Teheranului, coroborată cu suspendarea cooperării internaționale și semnalele contradictorii din interiorul regimului iranian, transformă acest dosar într-un punct vulnerabil pentru securitatea regională — iar soluția, avertizează Grossi, nu poate fi decât una diplomatică și pe termen lung.