Preşedintele Franţei şi-a pus lumea musulmană în cap după ce a declarat că „nu va renunţa la caricaturile“ profetului Mahomed. Erdogan i-a recomandat un consult psihiatric

Apelurile la boicotarea produselor franceze s-au înmulţit sâmbătă în mai multe ţări sau teritorii din Orientul Mijlociu, după agitaţia stârnită de cuvintele lui Emmanuel Macron care a promis că nu va "renunţa la caricaturile" profetului Mahomed. Preşedintele turc a declarat că pune la îndoială "sănătatea mintală" a preşedintelui Franţei şi i-a recomandat „un consult medical“.

Aproximativ 200 de persoane au manifestat sâmbătă seara în faţa reşedinţei ambasadorului Franţei în Israel pentru a denunţa afirmaţiile preşedintelui Emmanuel Macron despre caricaturile profetului Mahomed. 

Protestatarii, care purtau mască de protecţie, au venit în apărarea profetului Mohamed prin mesaje în limba arabă înscrise pe bannere în cadrul mitingului care a început după rugăciunile de seară din Jaffa, oraş cu populaţie majoritar arabă.

Profetul "este cel mai sacru lucru din Islam şi cel care îi atinge onoarea, atinge un popor întreg", a declarat mulţimii Amin Bukhari, un protestatar care l-a acuzat pe preşedintele francez că face jocul "extremei drepte".

"Trebuie să-l respectăm pe Moise la evrei, trebuie să-l respectăm pe Iisus Hristos, care este şi profetul nostru şi trebuie să-l respectăm pe profetul Mohamed, pacea să fie cu el", a adăugat acest protestatar în timpul manifestaţiei din faţa reşedinţei ambasadorului francez Eric Danon. Protestul s-a încheiat fără incidente.

Apelurile la boicotarea produselor franceze s-au înmulţit sâmbătă în mai multe ţări sau teritorii din Orientul Mijlociu, după agitaţia stârnită de cuvintele lui Emmanuel Macron care a promis că nu va "renunţa la caricaturile" profetului Mahomed.

Şeful statului francez a vorbit joi în timpul unui omagiu adus profesorului Samuel Paty, decapitat de un atacant islamist după ce a arătat elevilor caricaturi ale profetului Mahomed în timpul unui curs despre libertatea de exprimare.

Reprezentarea profeţilor este strict interzisă în islamul sunnit, iar ridiculizarea sau insultarea profetului Mahomed se pedepsesc cu moartea în unele ţări musulmane. Mişcarea islamistă Hamas, aflate la guvernare în Fâşia Gaza, o enclavă palestiniană de două milioane de locuitori, şi Jihadul Islamic au denunţat afirmaţiile preşedintelui francez.

"Insultarea religiilor şi a profeţilor nu ţine de libertatea de exprimare, ci favorizează mai degrabă o cultură a urii", a susţinut Hamas într-o declaraţie, "prevenind" fără mai multe detalii, despre "consecinţele" pe care le-ar putea avea aceste afirmaţii.

La rândul său, Jihadul Islamic, a doua grupare armată din Fâşia Gaza după Hamas, a susţinut că a jignit islamul şi pe profetul său Mahomed reprezintă o "linie roşie" care "nu poate fi tolerată". 

Preşedintele francez Emmanuel Macron a răspuns cu fermitate sâmbătă la noile atacuri ale omologului său turc Recep Tayyip Erdogan şi l-a rechemat în ţară pe ambasadorul Franţei la Ankara, un eveniment în premieră în istoria relaţiilor turco-franceze, informează AFP.

Preşedintele turc pune la îndoială "sănătatea mintală" a preşedintelui Franţei 

Totodată, sâmbătă, Palatul Elysée a denunţat afirmaţiile considerate "inacceptabile" ale preşedintele turc, care a pus la îndoială "sănătatea mintală" a preşedintelui Franţei din cauza atitudinii sale faţă de musulmani - şi a menţionat "absenţa mesajelor de condoleanţe şi sprijin din partea preşedintelui turc după asasinarea lui Samuel Paty", la o săptămână după decapitarea acestui profesor de către un islamist într-o suburbie a Parisului.

"Afirmaţiile preşedintelui Erdogan sunt inacceptabile. Excesele şi grosolănia nu sunt o metodă. Îi cerem lui Erdogan să schimbe cursul politicii sale deoarece este periculoasă din toate punctele de vedere. Nu intrăm în polemici inutile şi nu acceptăm insulte", a comentat preşedinţia franceză pentru AFP şi a anunţat rechemarea în ţară pentru consultări a ambasadorului Franţei la Ankara.

Preşedinţia franceză a remarcat, de asemenea,"declaraţiile foarte jignitoare din ultimele zile" ale preşedintelui turc,"în special apelul la boicotarea produselor franceze"."De la ofensiva sa în Siria, Franţa nu a încetat să denunţe comportamentul preşedintelui Erdogan, iar ultimele săptămâni ne-au dat dreptate", notează aceasta.

Palatul Elysée a cerut din nou sâmbătă "Turciei să pună capăt aventurilor sale periculoase în Marea Mediterană şi în regiune" şi a denunţat "comportamentul iresponsabil" al Ankarei în conflictul din Nagorno-Karabah.

"Tot ce se poate spune despre un şef de stat care tratează astfel milioane de membri ai diferitelor comunităţi religioase este: mergeţi să faceţi un consult al sănătăţii mintale", a declarat Erdogan într-un discurs televizat. În urmă cu două săptămâni, preşedintele turc a denunţat drept o provocare declaraţiile preşedintelui francez referitoare la "separatismul islamist" şi la necesitatea "structurării islamului" în Franţa.

Preşedintele turc i-a recomandat lui Macron să-şi facă un control medical, după ce acesta din urmă a anunţat noi măsuri care-i vizează pe musulmanii din Hexagon. 

„Macron are nevoie de tratament pentru tulburări de sănătate mintală. Ce altceva poate fi spus unui şef de stat care nu înţelege libertatea credinţei şi care se comportă în acest mod când vine vorba de milioanele de oameni care locuiesc în ţara lui şi care sunt de o religie diferită? În primul rând, are nevoie de un control medical. Tu (Macron, n.red.) îl ataci mereu pe Erdogan. Să îl ataci pe Erdogan nu te va ajuta. Oricum, peste un an sunt alegeri, vom vedea atunci ce soartă va avea. Nu cred că va avea un drum atât de lung. De ce spun asta? Fiindcă nu a făcut nimic pentru Franţa, astfel încât să fie reales”, a declarat preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

În noiembrie anul trecut, preşedintele Turciei a mai pus o dată sub semnul întrebării sănătatea mintală a lui Emmanuel Macron, în replică la declaraţiile preşedintelui francez despre "moartea cerebrală" a NATO, invitându-l pe acesta să "îşi examineze propria moarte cerebrală".

Parisul şi Ankara au viziuni contradictorii pe mai multe dosare de politică externă: de la tensiunile din Mediterana de Est şi conflictul din Libia, până la cel din Nagorno-Karabah.