Pervez Musharraf renunţă la putere

"După ce am evaluat situaţia şi am consultat diverşi consilieri şi aliaţi politici, la sfatul lor, am decis să demisionez. Îmi încredinţez viitorul în mâinile poporului", a declarat

"După ce am evaluat situaţia şi am consultat diverşi consilieri şi aliaţi politici, la sfatul lor, am decis să demisionez. Îmi încredinţez viitorul în mâinile poporului", a declarat Pervez Musharraf , cu o mină sobră, la capătul unui discurs în care şi-a apărat cu fermitate bilanţul anilor de guvernare.

El a acuzat opoziţia învingătoare la alegerile din februarie că subminează fundamentele Republicii Islamice Pakistaneze, locuită de 160 de milioane de persoane.

După nouă ani, aflat în cădere liberă în ceea ce priveşte popularitatea, Musharaf a sfârşit prin a ceda în faţa adversarilor politici dar, fără îndoială, şi în faţa lipsei de sprijin, din ultima vreme al armatei pakistaneze şi al Statelor Unite.

Washingtonul îi reproşa din ce în ce mai mult că nu a ştiut să combată eficient prezenţa Al-Qaida şi a talibanilor în zonele tribale din nord-vestul ţării.

Ameninţat cu demiterea şi rămas fără sprijinul SUA şi al armatei, preşedintele Pakistanului a demisionat după nouă ani de mandat

"După ce m-am consultat cu diverşi consilieri în drept şi aliaţi politici, am decis să demisionez. Îmi încredinţez viitorul în mâinile poporului", a anunţat la TV Musharraf.

Fost membru al unui commando de elită, Musharraf a sosit la conducerea singurei puteri nucleare din lumea musulmană în urma unei lovituri de stat, fără vărsare de sânge, în octombrie 1999.

După nouă ani, aflat în cădere liberă de popularitate, el a sfârşit prin a ceda în faţa adversarilor politici, dar şi în faţa lipsei de sprijin din ultima vreme al armatei pakistaneze şi al Statelor Unite.

Washingtonul îi reproşa din ce în ce mai mult că nu a ştiut să combată eficient prezenţa Al-Qaida în zonele tribale din nord-vestul ţării. Noul guvern, la presiunea intensă a SUA, a lansat de o lună o importantă ofensivă împotriva talibanilor.

Pakistanezii au sărbătorit în stradă

De la formarea coaliţiei, în martie, relaţia dintre preşedinte şi Guvern a fost permanent conflictuală. Partidul lui Bhutto şi cel al lui Sharif, aliate de circumstanţă împotriva lui Musharraf, îi reproşau demiterea magistraţilor care se pregăteau să se pronunţe asupra validităţii realegerii sale în octombrie 2007 şi instaurarea stării de urgenţă în noiembrie anul trecut. Nu lipseau însă nici resentimentele personale, în special cele ale lui Nawaz pentru cel care l-a înlăturat de la putere.

Pe străzile marilor oraşe din ţară, numeroşi pakistanezi s-au adunat spontan după anunţul demisiei, dansând şi scandând sloganuri ostile lui Musharraf.

Cine sunt posibilii succesori

Numele viitorului preşedinte ar putea depinde de ce prerogative va păstra această funcţie. Musharraf avea dreptul să dizolve Parlamentul şi să numească şefii armatei şi justiţiei. Dar partenerii din coaliţia de guvernare şi-au luat angajamentul să anuleze aceste prerogative, conferind viitorului preşedinte un rol mai degrabă onorific. Analiştii sunt, însă, de părere că soţul lui Benazir Bhutto, Asif Ali Zardari, ar putea urmări să devină şeful statului şi că, în acest caz, va încerca să păstreze competenţele actuale.

Pe de altă parte, Zardari a sugerat că viitorul preşedinte ar putea fi femeie, iar ziarele au speculat că ar putea fi vorba de liderul paştun Asfandayr Wali Khan, al cărei partid liberal face parte din coaliţia de guvernare. Preşedintele este ales de cele patru adunări provinciale şi de Parlamentul naţional.

Implicaţiile deciziei

Retragerea are loc într-un moment în care ţara este afectată de o gravă criză economică şi de un val de atentate islamiste fără precedent, soldat cu peste 1.200 de morţi. Inflaţia a atins un nivel-record, iar deficitul comercial şi cel fiscal se accentuează. Comunitatea internaţională a calificat decizia drept o problemă de politică internă.

Kashmirul indian vrea autodeterminare

Mii de persoane din Kashmirul indian au participat la o manifestaţie de protest în capitala Srinagar, cerând ca ONU să le recunoască dreptul la autodeterminare, relatează BBC.

Liderii separatişti care au organizat demonstraţia au depus o scrisoare la biroul ONU din oraş, în care şi-au prezentat revendicările.

Organizatorii marşului încearcă astfel să atragă atenţia internaţională asupra actualei crize din regiune, unde peste 21 de persoane au murit săptămâna trecută în Valea Kashmirului, atunci când poliţia a tras asupra protestatarilor.

Violenţele au revenit în regiune

Violenţele au izbucnit în urmă cu două luni, după ce un teren a fost atribuit unui trust care administra o capelă hindusă, fapt ce a provocat furia musulmanilor. Guvernul a revenit ulterior asupra deciziei respective, provocând prin aceasta şi protestele hinduşilor.

O mare parte a Văii Kashmirului indian a rămas de atunci blocată, la apelul grupărilor separatiste. Potrivit poliţiei, starea de asediu a fost ridicată, însă informaţia a fost infirmată de localnici.

Potrivit analiştilor citaţi de BBC News, actualele demonstraţii din Kashmir reprezintă o escaladare a violenţelor în regiune, după ani întregi de calm relativ, venit după rebeliunea împotriva conducerii indiene, de acum aproape 20 de ani.

Săptămâna trecută, liderul organizaţiei naţionaliste Jammu Kashmir Liberation Front (JKLF) a fost transportat de urgenţă la spital după ce s-a aflat în greva foamei timp de trei zile, pentru a protesta faţă de unele presupuse atacuri hinduse asupra musulmanilor din Kashmirul Indian.