O moştenire incomodă
0Nimeni nu ştie ce se va întâmpla în Coreea de Nord după moartea lui Kim Jong Il.
Partea cea mai importantă a moştenirii dictatorului este secretul care învăluie ţara ca un văl funerar întunecat. În egală măsură, Kim a ameninţat şi s-a simţit ameninţat de lumea exterioară. Insecuritatea sa personală se transformase într-o politică naţională de paranoia.
Primul gând pentru statele occidentale, în primul rând pentru SUA, care garantează apărarea Coreei de Sud, va fi dacă succesorul desemnat al lui Kim, Kim Jon Sun, al treilea fiu al său, este capabil să-şi afirme şi să-şi consolideze autoritatea. Mass-media de stat l-a împins pe Kim în faţa ceremoniilor funerare naţionale, făcând clar faptul că acesta este noul „conducător iubit".
Este atât o veste bună, cât şi una proastă. Analiştii occidentali avertizează de mult în legătură cu pericolele unui vid de putere şi cu posibilele consecinţe periculoase ale unei lupte pentru succesiune. Îngrijorarea pentru Coreea de Sud , care şi‑a pus armata în alertă maximă, şi pentru aliaţii american şi japonez ai Seulului este că ar putea urma o perioadă de confruntări, deoarece noul lider al Phenianului va încerca să-şi demonstreze autoritatea.
O a doua problemă-cheie este securitatea armelor nucleare ale Coreei de Sud. Principala realizare a lui Kim Jong Il este că şi-a transformat ţara într-o putere nucleară recunoscută, desfăşurând două teste atomice, în 2006 şi 2009. Îngrijorările că succesiunea s-ar transforma într-o criză nucleară nu par fondate în acest moment. Armele nord-coreene sunt, se pare, sub controlul armatei, şi nu al dinastiei Kim.
Susţinerea publică a Chinei este şi liniştitoare, şi problematică în acelaşi timp. Beijingul este singurul aliat semnificativ al Coreei de Nord şi laudele sale pentru fostul conducător şi, implicit, pentru succesorul lui, sunt, evident, destinate pentru a calma lucrurile.
Eşecul Washingtonului şi Beijingului de a cădea de acord în priviţa modului de a trata regimul nord-coreean a fost cel care a permis acestuia să supravieţuiască aşa de mult. În ochii Occidentului, era dictatorului s-a sfârşit. China vede lucrurile diferit - şi tocmai şi‑a dat acordul pentru întronarea unui nou regim.