Nipah, un alt virus din Asia care îi îngrijorează pe oamenii de ştiinţă

În timp ce lumea este concentrată pe combaterea COVID-19, numeroşi cercetători depun eforturi pentru a se asigura că nu va apărea o nouă pandemie.

Nipah, patogenul cu nume exotic şi gazdă comună cu SARS-CoV-2, este un alt virus care îi sperie pe oamenii de ştiinţă. Ori rata mortalităţii în cazul Nipah poate ajunge la 75%, funcţie de focare, şi nu există vaccin, relatează BBC News, potrivit digi24.ro.

„Este o preocupare majoră pentru noi, pentru că nu există tratament, şi are o rată a mortalităţii mare”, a declarat pentru BBC unul dintre cercetătorii care studiază acest virus.

În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) publică o listă extinsă de patogeni care pot să provoace crize de sănătate publică. OMS se concentrează pe acele virusuri care reprezintă cel mai mare risc la adresa sănătăţii oamenilor, care au cel mai mare potenţial epidemic şi pentru care nu există vaccinuri. Nipah este în top 10 virusuri care îngrijorează OMS, notează BBC.

Nipah a fost descoperit prima dată în Cambodgia şi este prezent în fecalele liliecilor. Sunt mai multe motive pentru care este considerat sinistru. Are o incubaţie foarte lungă (chiar şi de 45 de zile), ceea ce creşte riscul ca cineva să nu ştie că este infectat şi să răspândească boala.

În plus, poate să infecteze un număr mare de specii de animale, făcând astfel şi mai mare riscul de răspândire.

Contaminarea se produce atât prin contact direct, cât şi prin consumarea de alimente contaminate. 

Cei care se îmbolnăvesc pot să aibă probleme respiratorii, tuse, dureri în gât, dureri şi oboseală, dar şi encefalită.

Unsprezece focare de Nipah au izbucnit în Bangladesh între 2001 şi 2011, soldându-se cu 196 de contaminări, dintre care 150 fatale.

Virusul se transmite pe fondul urbanizării, de la liliecii care stau atârnaţi în copaci la oamenii care îşi amplasează casele şi tarabele lângă aceştia, precizează BBC.

Transmiterea virusului la om are drept cauză distrugerea habitatului liliecilor, spun oamenii de ştiinţă. În Asia, urbanizarea se produce rapid. Un raport al Băncii Mondiale arată că aproape 200 de milioane de oameni s-au mutat în oraşe în Asia de Est în doar 10 ani, între 2000 şi 2010. 

Potrivit cercetătorilor, liliecii produc şi emană mai mulţi agenţi patogeni când se află în stare de stres. De exemplu, forţarea lor să se mute şi să intre în contact cu o specie cu care nu ar interacţiona în mod normal, a făcut ca virusul Nipah să treacă de la lilieci la porci şi de aici la fermieri în cazul unui focar din Malaysia.