Joe Biden salută vizita istorică a Papei Francisc în Irak: „Un simbol al speranţei pentru întreaga lume”

Preşedintele american Joe Biden, de confesiune catolică, a salutat luni vizita Papei Francisc în Irak, apreciind că are o dimensiune „istorică” şi poartă un mesaj „important” de fraternitate şi pace.

„Imaginile cu Papa Francisc vizitând situri religioase precum oraşul natal al patriarhului Abraham, petrecând timp împreună cu marele ayatollah Ali Sistani şi rugându-se la Mosul - un oraş care în urmă cu doar câţiva ani a fost supus violenţelor şi intoleranţei unei grupări ca Statul Islamic (SI) - reprezintă un simbol al speranţei pentru întreaga lume”, a scris Joe Biden.

De vineri până luni, Papa Francisc a străbătut Irakul în lung şi-n lat, începându-şi vizita la Bagdad, continuând-o la Najaf şi punându-i capăt la Mosul şi Qaraqosh, două oraşe devastate acum câţiva ani de jihadiştii din Statul Islamic. În momentul plecării, din Irak, Suvernul Pontif i-a îndemnat pe creştini să nu-şi piardă curajul.

Un pariu diplomatic

Organizând prima vizită din istorie a unui lider de la Vatican în Irak, autorităţile de la Badad speră să transforme acest eveniment într-un câştig diplomatic. Totuşi, unii experţi consideră că ar putea fi doar un succes efemer, având în vedere provocările enorme ale Irakului, comentează AFP, potrivit news.ro.

Această vizită este o „cotitură”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului irakian de Externe Ahmed al-Sahhaf.

„Dacă Irakul nu ar fi stabil şi sigur, credeţi că cineva de statura Papei ar fi putut să-l străbată?”, a adăugat el, evocând perspectiva unor „legături consolidate cu alte ţări mulţumită acestei vizite”.

Primindu-l pe Papa Francisc, Bagdadul a vrut să arate că securitatea este asigurată din nou într-o ţară căreia unii îi preconizau prăbuşirea totală în 2014, pe fondul ascensiunii Statului Islamic.

Irakul a încercat de asemenea să insiste asupra „coexistenţei” între multiplele sale confesiuni etnice - dintre care unele au devenit trist celebre prin atrocităţi comise împotriva lor de către jihadişti sau în cursul sângerosului război civil din 2000.

Premierul Mustafa al-Kazimi a decretat o „Zi naţională a toleranţei” în amintirea vizitei papale, o „oportunitate istorică”.

„Provocări numeroase”

„Irakul se confruntă cu numeroase provocări, iar vizita Papei poate că ne-a făcut să uităm toate astea timp de câteva zile, însă ele sunt în continuare aici”, tranşează Farhad Alaaldin de la Iraqi Advisory Council.

Papa nu a ezitat să sublinieze aceste rele, după ce i-a susţinut, în urmă cu doi, pe milioanele de manifestanţi tineri care denunţau reprimarea în sânge a celor care reclamau sfârşitul corupţiei şi risipei.

În discursurile sale, Francisc a denunţat „corupţia”, endemică în Irak, a îndemnat să înceteze amestecurile străine într-o ţară prinsă în cleşte între Statele Unite şi Iran şi şi-a ales minuţios traseul şi etapele vizitei.

Imaginea Papei în mijlocul unei biserici în ruină, la Mosul, de exemplu, „pune în lumină nemulţumirea irakienilor faţă de autorităţi locale, faţă de guverne ineficiente, reconstrucţie lentă, care împiedică întoarcerea strămutaţilor”, în continuare de peste un milion în ţară, explică pentru AFP un cercetător de la Century Foundation, Sajad Jiyad.

„Politicienii trebuie să se ridice la înălţime”

Politologul irakian Usama al-Saidi consideră că „această vizită viza să pună proiectoarele asupra capacităţilor şi importanţei Irakului, atât la nivel naţional cât şi internaţional”.

Acum, că lumea a luat cunoştinţă de „moştenirea culturală şi plurireligioasă a ţării” urmându-l pe papă la Ur, oraşul natal al lui Abraham, sau la Najaf, sediul de referinţă religioasă a majorităţii şiiţilor din lume, „politicienii trebuie să se ridice la înălţime”.

„Toate infrastructurile sunt de revăzut şi trebuie ca, după această invitaţie, să se facă totul pentru a face ţara locuibilă”, afirmă el.

„Nu a existat niciun incident de securitate, fie şi minim”, se felicită un oficial de la Securitate. „Asta dovedeşte că Irakul este capabil să apere delegaţiile străine care vor veni mai uşor în viitor”, spune el pentru AFP.

Inclusiv vecinul iranian, zgârcit în comentarii, vede în acest lucru proba faptului că Irakul a devenit „o ţară sigură”.

Însă, în afară de potenţiale etape turistice, care nu au nicio infrastructură de primire, irakienii continuă să aibă doar câteva ore de electricitate pe zi, iar adesea au loc crize sanitare în centrul cărora se află problema vitală a apei.

Spitalele sunt, la rândul lor, incapabile să facă faţă pandemiei de COVID-19, care a ucis deja peste 13.000 de irakieni.

„Conducători comunitari aţâţă tensiuni etnice, Iranul se amestecă în afacerile irakiene şi există probleme cu grupări paramilitare” numeroase în această ţară, în care SI are în continuare celule adormite, iar Iranul aliaţi înarmaţi, subliniază Jiyad.

„Din nefericire, există riscul să aibă loc multe evenimente în Irak, mai degrabă triste decât bucuroase”, avertizează el.